Zegrean: În Europa, mai sunt 12 țări care sancționează cu închisoarea abuzul în serviciu

Președintele Curții Constituționale a României, Augustin Zegrean, a declarat că, în Europa, mai sunt 12 țări care sancționează cu închisoarea abuzul în serviciu, însă admite că formularea actuală din legea română poate da naștere la interpretări.

El a arătat că abuzul în serviciu nu reprezintă o mică prevedere din lege, ci una foarte importantă, România avându-l definit în două legi — atât în Codul penal (Cp), cât și în Legea 78/2000.

„E destul de complicat lucrul acesta, dar încă nu am luat nicio decizie. Lucrurile sunt în studiu la Curte. Chiar am luat cu foarte mare seriozitate în discuție și în studiu lucrurile acestea. Avem și un document întocmit de Comisia de la Veneția, la cererea Parlamentului European, a Consiliului Europei, nu a UE, pe această temă — reglementarea abuzului de putere, abuzului în serviciu. În toate țările sunt preocupări în acest domeniu. În Europa, din câte am verificat și am constatat, mai sunt 12 țări care sancționează cu închisoarea abuzul în serviciu, restul nu sancționează. Adică nu-l sancționează cu închisoarea. Sunt țări în care li se interzice să mai poată să ocupe funcții publice pe o anumită perioadă de timp, dar la noi s-a mers pe această variantă. La noi, din câte știu, din timpul comunismului s-a introdus această infracțiune în Codul penal și acolo a rămas”, a afirmat șeful CCR, într-o emisiune difuzată duminică la Digi 24.

Referitor la sesizările primite la CCR privind neconstituționalitatea prevederilor referitoare la abuzul în serviciu, Zegrean a spus că există mai multe dosare care vor fi analizate, dar că cererea despre care s-a vorbit în spațiul public nu este făcută de Alina Bica, fost șef DIICOT, ci de alte două persoane din dosar.

El a menționat că nu are cum să spună, fiind judecător la CCR, dacă este vorba de o definire excesivă a abuzului în serviciu în Codul penal. Întrebat însă dacă este o formulare potrivită sau vagă, președintele Curții a admis că aceasta poate fi discutată.

„Ea poate da naștere la discuție, poate da naștere la interpretări, pentru că, dacă e să vă spun — în Codul penal este definită infracțiunea ca atare și este stabilită o sancțiune, în Legea 78 este practic o agravantă a pedepsei stabilite în Cp și atunci se poate pune întrebarea dacă definiția este cea din Codul penal și cea din art. 13 alin.2 este agravantă la Cp. Dacă e agravantă la Cp ar trebui să fie tot în Cp. Aici este problema — avem două infracțiuni de abuz în serviciu definite sau este aceeași infracțiuni de abuz în serviciu definită și acolo este o agravantă, dar asta nu ar fi un capăt de țară”, a explicat șeful CCR.

Despre necesitatea sancționării acestei infracțiuni, în prezent, în România, el a arătat că stabilirea și definirea infracțiunilor reprezintă opțiunea exclusivă a legiuitorului.

„Nimeni nu poate să-l oblige nici să sancționeze, nici să nu sancționeze. (…) Nu este problema noastră. Noi trebuie să spunem doar dacă se respectă sau nu se respectă Constituția prin aceasta. Ori, dacă am lua orice infracțiune, nu putem să analizăm să spunem că nu respectă drepturile omului pentru că s-a stabilit sancțiune pentru o infracțiune dată. Nu este nici treaba judecătorului ordinar, nici treaba judecătorilor de la CCR să spună dacă o faptă trebuie sau nu incriminată. (…) Acum eu nu cred că orice încălcare de lege de către un funcționar public poate fi sancționată ca abuz în serviciu. Sigur că trebuie analizate de la caz la caz și de la situație la situație. De fapt, dacă citim cu bună credință definițiile atât din Cp, cât și din lege, lucrurile sunt destul de clare — sigur că nu le convine că sunt trimiși în judecată și trebuie să răspundă penal pentru faptele lor. Cui i-ar conveni?”, a subliniat el.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *