Ultimele Știri

VIDEO/Sclavia modernă: Cum muncesc căpșunarii în Europa

capsunari

Un clip video cu muncitorii plecați la cules căpșuni în Europa a strâns sute de mii de vizualizări pe o rețea de socializare. Sute de mii de români, polonezi, bulgari, lituanieni, în special cetățeni din țările membre ale fostului bloc sovietic din estul Europei au plecat la muncă în occident în căutarea unui trai mai bun.

Milioane de români au plecat în Vest pentru o viață mai bună, deoarece în țară nu își găsesc un loc de muncă sau de disperare, au luat drumul străinătăţii pentru a putea supravieţui şi a-şi ajuta familiile.  Zeci de mii și-au găsit un loc de muncă prost plătit în occident, 700/1000 de euro pe lună la cules căpșuni, dar în comparație cu ce aveau în țară au acceptat condițiile grele de muncă care seamănă în multe cazuri cu sclavia modernă. Angajatorii din vestul Europei aduc muncitori din țările est-europene pentru că acceptă un salariu mic și condiițiile grele de muncă, inclusiv un program de 10/12 ore de muncă pe zi. 

Mulți căpșunari români sunt obligați să lucreze la normă, astfel apare efectul sclaviei moderne. Această sclavie modernă are rădăcini vechi și în țara noastră. În perioada comunistă țăranii români erau obligați să muncească la normă la Global, uneori și câte 14 ore pe zi. Căpșunarii au pompat miliarde de euro în economia românească în ultimii zece ani, prin banii timiși acasă familiilor nevoiașe, dar clasa noastră politică nu a scos o vorbă despre asta. 

Românii ales să practice munci detestate de nemţi, spanioli, italieni, francezi, pentru bani. Au lăsat ruşinea la o parte, practicând munci umilitoare de multe ori, pe care nu le-ar fi făcut niciodată în România. Dar, „căpşunarii” români, termen devenit generic pentru toţi cei care au ales să ia calea străinătăţii, să pună osul la treabă pentru a supravieţui, nu s-au mai gândit la umilinţă atunci când au constatat că îşi câştigau ceva bani pentru munca lor, bani importanţi pentru ei, bani pe care nu i-ar fi câştigat niciodată din muncă cinstită în România.  Unii au pierdut, chiar totul, şi viaţa.

Posted by Jaanika Palk on 1 Iulie 2015

Este adevărat, sacrificile şi eforturile acestora au fost pe măsură, începând de la sacrificarea sănătăţii şi vieţii personale şi ajungând la riscurile la care i-au expus pe cei mai apropiaţi, familia, părinţi şi în special copii. Pentru că cei mai afectaţi de exodul românilor la muncă în Occident, au fost copiii „căpşunarilor”, unii dintre ei, lăsaţi în grija bunicilor sau a lui Dumnezeu, mă repet, trăind adevărate drame, uneori terminate tragic.

În cele mai fericite cazuri, după ani de muncă, unii „căpşunari” români (termen folosit pentu majoritatea românilor plecaţi la muncă în străinătate) au reuşit să strângă cu multe eforturi şi sacrificii, de nesurmontat în destule cazuri, o brumă de bani din care şi-au susţinut material copiii şi familia, părinţii. Numai că suportul material, nu a fost suficient să înlocuiască şi nu va înlocui niciodată dragostea părintească la cei care au copii.

Această sclavie modernă ne arată cum au profitat țările vestice de fostele membre ale blocului sovietic. Vesticii au reușit efectiv să le transforme în colonii de consum. Mai exact, au adus forța de muncă ieftină din estul Europei, au lăsat aceste țări cu o populație îmbătrânită, apoi au invadat piața cu supermarketuri și lanțuri de retail. Prin marile lanțurile de retail corporațiile vest-europene au distrus economia locală, iar majoritatea produselor vândute sunt importate din occident. 

Prin această metodă a fost ținută în lanț țara noastră, care acum se confruntă cu o situație economică precară deși statisticile mincinoase spun ceva, iar viața cetățeanului de rând devine din ce în ce mai greu suportabilă. Zeci de mii de tineri părăsesc anual România după terminarea liceului, inclusiv cei cu studii superioare deoarece piața din România nu îi poate oferi un loc de muncă bine plătit. Cam așa arată tragedia românească!

Comentarii prin Facebook

6 Comentarii on VIDEO/Sclavia modernă: Cum muncesc căpșunarii în Europa

  1. Deci, daca muncesti, inseamna umilinta. Bravo celor care nu se umilesc si isi bat joc de noi si ne face sa plecam in alte meleaguri. Si daca muncim, voi va bateti joc de noi spunand …ca ne umilim. Iata ce a am ajuns sa spunem de cei ce muncesc, ca se umilesc. Bravo romania.

  2. Si eu am fost la munca in germania si intradevar a fost o munca colosală si 14 ore pe zi pentru ca eram plătită la ora dar si cand am plecat acasa după 2 luni cu 3 mii de euro a fost foarte bine, bani pe care in romanica noastra nu ii strângi nici in 2 ani de munca

  3. Mos Craciun // 13 iulie 2015 at 22:37 // Răspunde

    In video-u’ ala nu-i sclavie, sclavie era sa ii lase in caldura, sa se tarasca printre randurile de capsuni si sa le culeaga(cum ii probabil in alte parti). Asa, desi erau trasi de tractor, tractoru’ se deplasa foarte incet si le era usor sa culeaga capsunile, in plus, nu cred ca era foarte incomod sa stea pe burta(aveau saltele sub ei sau ceva) si aveau si copertina deaspura sa-i fereasca de soare. Futa-te dracu de ziarist prost :3 .

  4. hai sa nu mai muncim, ne tine Ponta-n puf

  5. Am lucrat eu la capsuni pe masina si e destul de ok. Sa va spun eu cum arata sclavia.Cate 14 or de munca, nu pauza, apa calda,fiarta chiar in sticla,(rece nu iti aducea nimeni) mancare in autobuz cand schimbi campul.Autobuz plin de praf, il poti vedea cum se ridica si abia se castiagau 250-280 de lire pe saptaman.Nu ai unde sa te plangi, fermierul inttdeauna are dreptate.Tu esti doar sclav bun de munca.Cand nu mai au nevoie de tine te trimit acasa. Iti taie din ore, iti taie din bani automat. Munca cat mai multa pe bani cat mai putini. Asta se intampla in Uk la Lityywood Farm, undeva langa Stafford.Nu va duceti pe acolo.Si nu e singura ferma. Erau oameni care stateau acolo doar pentru ca nu stiau limba si nu aveau unde sa se duca in alta parte, iar in Romania stiau ca nu au de munca. Foarte trist.Asa am ajuns din cauza clasei politice. Si nu e singura ferma in care e sclavie.In majoritatea fermelor mari din Uk asa se intampla.

  6. Sa va fut tigani borati

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*