VIDEO: Amintiri din „Epoca de Aur”. Cum era sărbătorită 23 august pe vremea lui Ceauşescu

  • Adrian Marinescu
  • 23 august 2016
  • Cultură

Astăzi se împlinesc 72 de ani de la actul istoric de la 23 august 1944, ziua în care Regele Mihai anunţa, la radio, că România întoarce armele împotriva Germaniei naziste şi se alătură Coaliţiei Naţiunilor Unite.

Un eveniment controversat din punct de vedere al implicaţiilor ulterioare, o zi de răscruce pentru istoria modernă. Timp de 40 de ani, până la prăbuşirea regimului comunist, pe 23 august s-a sărbătorit Ziua Naţională a României.

23 august este o zi ca oricare alta. Înainte de 1989 însă, 23 august era cea mai importantă zi din an, în afară de zilele de naştere ale conducătorilor. Era sărbătoarea naţională, ziua în care defilările militare şi manifestaţiile de stradă erau obligaţia întregului popor.

Data de 23 august 1944 a marcat răsturnarea guvernului condus de mareşalul Ion Antonescu în România, la sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial, în decursul căruia armata română se aliase cu Germania nazistă. România a întors armele împotriva fostului aliat şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei.

Regele Mihai I l-a demis şi arestat pe mareşalul Ion Antonescu, conducătorul statului şi preşedintele Consiliului de Miniştri.

Actul de la 23 august 1944 a fost realizat de către o coaliţie formată din regele Mihai I, partidele democratice interbelice, liberal, ţărănist şi social-democrat, dar şi comunişti, aliate în Blocul Naţional Democrat şi mai mulţi ofiţeri superiori ai armatei, precum generalul Constantin Sănătescu.

Scopul principal al înlăturării guvernului Antonescu de la putere era trecerea imediată a ţării de partea Aliaţilor şi încetarea războiului împotriva acestora.

Semnificaţia istorică a momentului este dublată, potrivit mai multor istorici, de faptul că decizia de a întoarce armele împotriva Germaniei naziste ar fi scurtat războiul cu cel puţin şase luni şi ar fi salvat vieţile a sute de mii de persoane.

Regele Mihai I a fost recompensat la acea vreme cu Ordinul Victoria acordat de URSS, în urma reorientării României pe scena geopolitică, totuşi a fost obligat la câţiva ani după să abdice şi să părăsească ţara.

În 2005, la ceremoniile organizate la Moscova pentru a marca victoria din 1945 împotriva nazismului, regele Mihai I a fost decorat de preşedintele rus de atunci, Vladimir Putin, cu medalia aniversara a evenimentului.

La începutul lunii mai 2011, regele Mihai I, conducătorul coaliţiei care a luat locul guvernului condus de Ion Antonescu în 1944, a primit la Palatul Elisabeta din Londra distincţia”The Freedom of the City of London” din partea Guild of Freemen of the City of London şi a fost omagiat de oficialii britanici pentru rolul jucat la 23 august 1944.

„Curajul dumneavoastră din anul 1944, de a pune capăt regimului mareşalului Antonescu, va dăinui în istorie ca una dintre cele mai mari realizări ale vreunui monarh.

„Pentru ceea ce aţi reuşit în perioada voastră de domnie – scurtată de împrejurările nefericite – mulţi dintre noi, astăzi, familiile şi prietenii noştri vă datorează existenţa. Acţiunile domniei voastre au salvat mii şi mii de vieţi, au scurtat războiul cu cel puţin şase luni”, a spus fostul lord primar al City of London (districtul financiar al Londrei), sir Arthur Gavyn.

23 august, declarată Zi naţională

După cel de-al Doilea Război Mondial, 23 august a devenit ziua națională a României, sărbătorită cu fast, în fiecare an, de regimul comunist. Politicienii din acea vreme au folosit evenimentele de la 23 august în folosul propriu. De la „insurecţie armată”, evenimentul a fost denumit „revoluţie de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă”. Timp de peste patru decenii regimul comunist şi-a asumat, pe nedrept acest act istoric.

În prima parte a perioadei comuniste, în anii ’50, sărbătoarea de 23 august era eclipsată de 1 mai, Ziua Muncii. În anii ’60 ambele zile erau prilej de mare sărbătoare. Abia în anii ’70 ziua naţională s-a impus ca importanţă. În aceşti ani au devenit nelipsite paradele militare grandioase, pe bulevardele marilor oraşe şi manifestaţiile megalomanice pe stadionul 23 August.

Data de 23 august a fost ulterior asociată cu Ziua naţională a României comuniste, fiind organizate manifestări sociale de amploare pentru a sărbătorii eliberarea României de forţele naziste.
Ziua naţională era pregătită cu luni bune înainte. Zeci de mii de oameni participau la spectacole grandioase, cu coregrafii complexe şi foarte complicate. Coloanele de manifestanţi purtau pancarte uriaşe, iar pe stadioane portretele lui Nicolae şi ale Elenei Ceauşescu erau compuse dintr-un adevărat puzzle uman. Uriaşa desfăşurare de forţă avea un singur scop: elogierea regimului comunist şi a conducătorilor săi.

Ziua naţională a fost sărbătorită pe 23 august până după revoluţia din 1989.

Mai mult de patru decenii, până la căderea regimului comunist, ziua de 23 august a fost serbată cu parade militare, defilări şi spectacole grandioase ţinute pe marile stadioane ală ţării.

Elevi, muncitori, agricultori şi intelectuali repetau săptămâni întregi pentru o paradă care dura câteva ore.

Treptat semnificaţia iniţială a zilei s-a pierdut, momentul fiind acaparat de comunişti pentru a marca cu fast „propăşirea comunismului” şi „idealurile muncitoreşti” ale poporului român dar şi pentru a omagia „conducătorii iubiţi”.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *