Ultimele Știri

VIDEO: Adevărul crud din spatele societăţii de consum contemporane

ferma

Societatea în care trăim a devenit din ce în ce mai diversă cu diferite viziuni şi concepte, însă a deviat total de la buna comuniune cu natura şi planeta care ne oferă viaţă.

Societatea de consum contemporană ne prezintă un viitor sumbru, unde oamenii căută să cumpere din ce în ce mai mult, să se ataşeze de obiecte şi să renunţe la sentimente şi comuniune. Societatea de consum nu se naşte, se învaţă, acesta este adevărul pe care mulţi se feresc să îl spună. Problema consumului naşte un alt paradox pe care mass-media evită să îl prezinte, exploatarea omului de către om.

Pentru ca tu să porţi o haină de firmă de sute de euro, un cetăţean din lumea a treia munceşte 14 pe ore pe zi pentru un salariu de mizerie, uneori fiind obligat să poarte scutece la muncă pentru că nu are voie  să meargă la toaletă. Sclavia modernă a fost creată odată cu apariţia societăţii de consum moderne.

“Individul serveşte sistemului industrial nu aducându-i ofranda economiilor lui şi furnizându-i capitalul, ci consumându-i produsele. Nu există, de altfel, nici o altă activitate religioasă, politică sau morală pentru care el să beneficieze de o pregătire mai complexa, mai savantă şi mai costisitoare”,  afirmă economistul John Kenneth Galbraith.

Videoclipul prezentat a fost realizat pe baza societăţii de consum în care trăim. Imaginile au fost selectate din abatoare, din fabricile de lactate şi din unele dintre cele mai mari supermarket-uri din lume.

Clipul face parte dintr-un lung-metraj, intitulat Samsara, care a fost realizat cu imagini adunate timp de cinci ani din 25 de ţări şi care prezintă felul în care au ajuns oamenii să trăiască. În aceste imagini putem regăsi adevărul crud din spatele societăţii moderne, societate care ne transformă în obiecte şi cifre statistice.

capsunariCiteşte şi: VIDEO/Sclavia modernă: Cum muncesc căpșunarii în Europa

 

 

Societatea de consum se bazează nu doar pe obiecte şi servicii, ci mai ales semnificaţia lor, începând de la marcă până la bucuria pe care ele o promit, fără a uita de contribuţia lor la imaginea consumatorului. Oamenii nu consumă obiecte, ci semne, nu consumă realul, ci reprezentarea superficială a acestuia. Individul este condiţionat spre consum, care capătă semnificaţie, devenind la rândul său un semn ce determină integrarea şi poziţionarea în societate.

“Cel atins de miracolul consumului construieşte şi el un dispozitiv de obiecte-simulacru, de semne caracteristice ale fericirii, apoi aşteaptă (cu disperare, ar spune un moralist) ca fericirea să i se aştearnă la picioare. Opulenţa, “afluenţa” nu este, de fapt, decât acumularea semnelor fericirii.[…] Noi trăim la adăpostul semnelor şi refuzând realul.

Nu mai există oglindă în ordinea modernă, în care omul să se poată confrunta cu imaginea lui la bine şi la rău, nu mai există decât vitrină – loc geometric al consumului în care individul nu se mai oglindeşte, ci se absoarbe în contemplarea obiectelor-semne, multiplicate, în ordinea semnificanţilor statutului său social etc. Nu se mai oglindeşte în ea, ci se lasă absorbit şi abolit de ea.“

România a devenit o ţintă

Ţara noastră a devenit o ţintă a corporaţiilor care promovează şi impune societăţii noastre consumul exacerbat şi necontrolat. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană ţara noastră a fost transformată încet într-o ţară de consum cu sau fără voia noastră.

Noul mediu al existenţei noastre se numeşte acum „societatea de consum”, care împreună cu „globalizarea” ne transformă încet dar sigur (şi în mod absolut ireversibil) în sclavi ai unui sistem financiar superstatal, global, netransparent, anonim, aproape invizibil dar atotputernic.

Principiul de bază al acestui sistem este producerea cât mai ieftină şi vinderea cât mai rapidă în lanţ neîntrerupt a unor mari cantităţi de produse, cu foarte mare diversitate dar şi cu utilitate şi calitate redusă, sprijinită pe cei trei stâlpi ai economiei moderne: reclama, moda şi creditul.

În slujba acestor elemente de bază au fost organizate intreprinderi specializate uriaşe care dispun de mari specialişti şi de sume de bani nelimitate. Reclama te sfătuieşte să cumperi nişte produse „minune”, care conform prezentărilor făcute la radio, la televizor şi prin intermediul muntelui de maculatură colorată cu care îţi înfundă cutia poştală, îţi vor rezolva (zic ei) toate problemele grele din zona gospodăriei, meseriei, sănătăţii, comunicaţiilor şi plăcerilor personale (hoby), dar care odată cumpărate te vor dezamăgi crunt, nimic nu funcţionează ca în reclame, dar acum, după ce le-ai plătit, e prea târziu, banii tăi s-au dus pe apa sâmbetei.

Citeşte şi:  Banca mondială şi UE au injectat sute de milioane de euro în Lidl şi Kaufland

Oraşele României au fost ocupate de lanţurile de supermarketuri care vând marfă ieftină şi de proastă calitate. Românii trăind mai bine de 50 de ani sub comunism s-au obişnuit cu sărăcia, şi au întipărit în minte preţul, cu cât este mai mic cu atât mai bine. Acest lucru îl ştiu şi corporaţiile, de aceea ţara noastră a ajuns să fie subjugată de marii retaileri.

Retailerii au venit cu sume colosale obţinute din credite de la diverse instituţii financiare precum Banca Mondială şi Banca Central Europeană cu scopul de a deschide magazine în ţara noastră.

În anul 2009 grupul de retail german Schwarz, care deţine lanţurile de supermarketuri Lidl şi Kaufland, a beneficiat de 75 milioane de dolari pentru extinderea în Bulgaria şi România, iar în 2011 a primit alte 66 de milioane de euro pentru a construi noi magazine în ţara noastră. Grupul german Schwarz este deţinut de cel care se află pe locul 23 în topul celor mai bogaţi oameni din lume.

Depopularea României după intrarea în Uniunea Europeană prin plecarea forţei de muncă calificată şi a tinerilor ieşiţi de pe băncile liceelor şi facultăţilor a dus la crearea unei colonii de consum.  Odată cu îmbătrânirea forţată a populaţiei unei ţări ne confruntăm cu o problemă de siguranţă naţională, lucru pe care mai marii noştrii politicieni evită să ni-l spună.

Efectele societăţii de consum pot fi foarte bine observate în ţara noastră prin distrugerea micului comerciant român, respectiv distrugerea economiei locale de către marii retaileri, care transferă profiturile către firmele mamă, de obicei companii offshore.


150Citeşte şi: România, pe penultimul loc în UE la capitolul bunăstare

 

 

 


22Citeşte şi: Cel mai mare protest global împotriva produselor modificate genetic

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*