Ultimele Știri

Ultimul termen al dosarului Referendumului, în care este judecat Liviu Dragnea, peste opt zile

Liviu Dragnea

Completul de cinci judecători de la instanţa supremă, care va lua o decizie definitivă în dosarul Referendumului, a stabilit ca ultimul termen al procesului să fie vineri, 8 aprilie. La termenul de joi, mai mulţi martori au declarat că nu au fost la referendumul pentru suspendarea fostului preşedinte Traian Băsescu, dar s-au regăsit cu semnăturile falsificate pe listele de vot.

La termenul de joi, au fost prezenţi 10 martori, iar cinci au trimis acte medicale potrivit cărora nu se pot deplasa deoarece sunt bolnavi. 

Primul audiat a fost inculpatul George Bălănescu, care nu-şi recunoaşte faptele şi îşi menţine declaraţiile. Fost membru într o secţie de votare din Alexandria din partea USL, el s-a deplasat cu urna mobilă, fiind însoţit de doi poliţişti şi de o echipă de televiziune.

„Bolnavii din spital au semnat mai sus sau mai jos, nu în dreptul numelor lor. E vorba de 30 de semnături, care nu au fost contrafăcute. Colegul meu nu a anunţat pe preşedintele secţiei de votare că bolnavii au semnat mai sus sau mai jos. Eu eram cu urna, nu cu listele. În a doua deplasare cu urna mobilă am mers din nou la spitalul judeţean şi la spitalul de contagioşi şi dermato-venerice”, a susţinut Bălănescu.

El spune că a mers la cele trei spitale deoarece erau pe listă doritori şi că a strâns 300 de voturi cu urna mobilă.

„I-am spus şefului de secţie că aproximativ 20 de persoane au semnat în altă parte şi el nu a zis nimic”, a completat Bălănescu.

Martorul Dumitru Croitoru arată că nu a votat la referendum.

”Nu-mi amintesc de ce secţie de votare aparţineam. Nu-mi aduc aminte dacă am fost chemat la poliţie. Nu era semnătura mea. Nu am dat buletinul altcuiva să voteze”.

Un alt martor, Ion Vişan, a arătat că nu şi-a exercitat dreptul la vot.

”După referendum am fost invitat la poliţie, semnătura de pe listă nu era a mea. Nu stiu cine a semnat în locul meu. Bunicul meu nu a solicitat urnă mobilă, nu a participat la referendum”, a arătat Vişan.

Şi martorul Nicuşor Dan a declarat că nu a participat la referendumul din 29 iulie 2012.

”Nici soţia mea, Dan Elena, nu a votat, fiind plecată din ţară. Am fost invitat la Poliţia Bragadiru, mi s-a prezentat o listă electorală unde, în dreptul numelui meu, era o semnătură care nu-mi aparţinea”, a susţinut Dan.

Declaraţii asemănătoare au dat Dorel Boboc, Daniela Matei şi Constantin Almăşanu.

La termenul de joi a fost audiat şi Ovidiu Drăguşin, primarul din Alexandria.

”Am fost căutat în ziua votului, pe telefonul mobil al lui Nicolae Tatu, un prieten de-al meu, pe la ora 20.45, de Valentim Boboc, actual deputat, pe atunci administratorul public al municipiului Alexandria şi coordonatorul campaniei electorale din municipiu. Prietenul mi l-a dat la telefon pe Boboc care mi-a cerut să ne mobilizăm pentru o prezenţă mai bună la vot. Mi-a zis Boboc că am fost sunat de către Liviu Dragnea, dar că eu nu am răspuns. Nu ştiu de ce nu am sesizat apelul. Voia să ne mobilizăm pentru o prezenţă mai bună la vot. Aveam numărul lui Dragnea, dar nu l-am sunat”, a arătat primarul.

Livia Stanciu, preşedintele completului de judecată, i-a amintit că în declaraţia iniţială a spus că l-a sunt pe Dragnea, dar că acesta nu i-a răspuns.

Apoi a fost audiat Roland Venig, primarul din Sângeorz Băi.

”Am ascultat la DNA convorbirea telefonică cu o persoană care se dădea drept cineva de la PSD sediul central. Am spus că „ne-am organizat cum ne-a învăţat domnul Dragnea”. Adică să nu stăm în case, să discutăm cu vecinii, activiştii să vorbească cu oamenii în ziua votului. Dragnea spunea de un primar sigur pe el care a zis că el nu are nevoie de campanie şi care a piedut alegerile. În aceeaşi convorbire am folosit expresia ”avem autoturisme”, dar mă refeream la membri de partid care trebuiau să-şi ducă rudele bătrâne la secţia de vot. ”Dacă e nevoie, avem şi Loganul nostru cu 7 locuri al primăriei pentru a-i transporta” – m-a luat gura pe dinainte. Loganul nu era la dispoziţia primăriei. Nu intenţionam să-l folosesc pentru deplasarea la secţiilor de votare pentru cei care se mişcau mai greu”, a completat Venig.

Joi a fost audiat şi Iulian Nica, primarul din Pancea, judeţul Vrancea. El a arătat că a vorbit cu o persoană care a pretins că este de la sediul central al PSD.

”Ne-a intrebat dacă ne-am organizat la fel cum ne organizăm de obicei. Da, am răspuns. La fel cum se organizau şi celelate partide. N-am vorbit cu Liviu Dragnea. Nu-l ştiam pe Dragnea”, a precizat Nica.

Întrebat ce făcea dacă în ziua votului ar fi o prezenţă scăzută la vot, el a spus la telefon: ”Urmează să acţionăm”. Nica a explicat că acest lucru însemna că ”trei – patru activişti ar fi trebuit să iasă pe străzi să vorbească cu cetăţenii”.

Ultimul martor audiat a fost Dumitru Oprea, viceprimar la Bălteni, în Gorj. A fost propus martor de două inculpate, responsabile de urna mobilă în ziua referendumului.

”Le-am însoţit pe inculpate cu maşina personală, cu urna mobilă. Am fost şofer, nu am coborât din maşină. Inculpatele mi-au zus că două persoame nu au mai vrut să voteze, deşi solicitaseră urna mobilă. O vecină a votat pe capotă maşinii. Poliţistul le însoţea pe cele două inculpate”, a completat Oprea.

Tot joi, DNA a renunţat la a mai audia doi martori deoarece sunt bolnavi.

În continuare, judecătorii au anunţat că la următorul termen din 8 aprilie se vor pune concluzii pe fond şi instanţa va rămâne în pronunţare. 

Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul „Fraude la referendum”. În acelaşi dosar, 45 de inculpaţi au fost achitaţi, dintre care opt au fost preşedinţi de secţii de votare şi 37 au fost membri ai unor secţii de votare.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţă şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub formă autoratului, complicităţii sau a instigării. 

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*