Ultimele Știri

Tribunalul București stopează construcția unui complex imobiliar ilegal

tineretului

Autorizaţia de construire pentru ansamblul rezidenţial care se construieşte pe terenul Mărioarei Micşunescu din Parcul Tineretului a fost suspendată de Tribunalul Bucureşti, decizia instanţei nefiind definitivă.

Tribunalul Bucureşti a dispus, vineri, suspendarea executării autorizaţiei de construire nr. 804/1777 şi 37064 din 26.10.2012 emisă de Primarul Sectorului 4 şi a Hotărârii Consiliului Local Sector 4 Bucureşti nr. 28/31.03.2009, pct. 3, prin care s-a aprobat planul urbanistic de detaliu.

Decizia, care poate fi contestată, a fost luată la solicitarea Asociaţiei pentru Conservarea Integrată a Patrimoniului Natural şi Cultural.

Instanţa a respins ca neîntemeiate excepţiile lipsei calităţii procesuale a reclamantei şi lipsei de interes invocate de pârâta Mărioara Micşunescu.

Mărioara Micşunescu este proprietară din 2008 al unui teren de două hectare din Parcul Tineretului, pe care este în curs de construire un ansamblu rezidenţial de către SC Construcţii Locuinţe Noi CHI SRL. Micşunescu i-ar fi cedat administratorului acestei firme, Ion Chiriţă, dreptul de a construi pe terenul ei.

Construcţia ansamblul rezidenţial, conform Planului Urbanistic de Detaliu (PUD) strada Pridvorului nr. 28, a fost atacată în instanţă de mai multe persoane fizice şi asociaţii de proprietari. Prin ridicarea ansamblului, proprietarii din zonă nu mai au vedere la parc.

La jumătatea lunii octombrie 2012, Primăria Sectorului 4 a fost obligată, printr-o decizie definitivă a Curţii de Apel Bucureşti, să îi elibereze Mărioarei Micşunescu autorizaţia de construire pentru ansamblul rezidenţial, pe terenul pe care erau plantaţi peste 500 de copaci.

Curtea de Apel Bucureşti a respins definitiv, pe 26 martie, cererea Marioarei Micşunescu de obligare a Primăriei Capitalei să emită avizul de defrişare pentru terenul său, în vederea construcţiei ansamblului rezidenţial din şase imobile, cu două etaje şi mansardă.

Chiar în absenţa avizului de defrişare, pe terenul în cauză au fost tăiaţi peste 200 de copaci, arăta la vreamea respectivă Asociaţia „Salvaţi Bucurestiul”.

Constructorul ansamblului a fost sancţionat cu amenzi „modice” de Primaria Sectorului 4 şi cu amenzi de 40.000 lei şi 100.000 lei de Garda de Mediu, mai arăta ONG-ul, precizând că Parchetul a fost sesizat încă din toamna anului 2014 în legătură cu defrişările ilegale şi cu faptul că a existat o hotărâre a instanţei pentru oprirea acestora.

Mărioara Micşunescu, la origine proprietara unui teren de 20.107 metri pătraţi în Parcul Tineretului, a dobândit terenul de două hectare după ce a încheiat, între 2003 şi 2005, mai multe contracte de cumpărare a drepturilor litigioase cu persoane care revendicau aceste terenuri în baza Legii 18/ 1991.

Pentru că nu putea construi pe acest teren din Parcul Tineretului, ea a deschis o acţiune în instanţă în care cerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) să facă un schimb între acest teren şi un altul cu suprafaţă similară, tot în parc, în „zona destinată relocării terenurilor ce au fost retrocedate”.

Curtea de Apel Bucureşti a hotărât, pe 11 iunie 2007, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă, să oblige CGMB să emită o hotărâre prin care să fie aprobat un schimb între terenul aflat în proprietatea Mărioarei Micşunescu şi un teren cu aceeaşi suprafaţă situat în zona menţionată.

Însă, timp de aproape un an, Micşunescu nu a intrat în posesia acestui teren. Pe 16 mai 2008, Mărioara Micşunescu a dat în judecată 19 consilieri municipali care au lipsit de la votarea proiectului privind schimbul de terenuri, la o şedinţă a CGMB din aprilie, cerând instanţei ca aceştia să plătească despăgubiri de un milion de lei şi penalităţi de 20 la sută din salariul minim pe economie pentru fiecare zi de întârziere până la aprobarea proiectului.

Pe 29 mai 2008, consilierii municipali au aprobat proiectul, astfel că Mărioara Micşunescu a devenit proprietara terenului, situat tot într-o zonă verde, ce permitea însă un regim de construire de locuinţe tip P+2, conform PUZ-ului Parcul Tineretului aprobat de CGMB în anul 2005.

Această clasare a fost automat preluată şi în certificatele de urbanism emise de Consiliul Local al Sectorului 4 în 2008, în vederea aprobării PUD-ului, şi respectiv în 2010, prin care se solicită construcţia ansamblului rezidenţial S + P + 2E + M.

Astfel, cum nici în documentaţia de urbanism terenul nu era clasat ca spaţiu verde şi în niciunul din certificatele de urbanism nu a fost specificată existenţa vreunui spaţiu verde amenajat, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti a autorizat construcţia ca pe oricare alta dintr-o zonă de locuit, prevăzându-se realizarea de spaţiu verde pe 32 la sută din teren, similar cu toate cazurile de construcţii rezidenţiale.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*