Teodor Mărieş: Procurorul general trebuie să ceară demisia întregii structuri de la de la Parchetul Militar

maries

Preşedintele asociaţiei 21 Decembrie Teordor Mărieş a declarat pentru News.ro că, în urma deciziei de redeschidere a dosraului revoluţiei Bogdan Licu ar trebui să ceară demisia întregii structuri de la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul General.

Preşedintele asociaţiei 21 Decembrie a revoluţionarilor spune că decizia lui Bogdan Licu de redeschidere a dosarului Revoluţiei spală o parte din ruşinea Secţiei Parchetelor Militare din Parchetul General. 

„E o soluţie aşteptată, din punctul nostru de vedere, al Asociaţiei 21 Decembrie. Plângerea pe care am depus-o în urmă cu o lună şi jumătate şi în baza căreia a rechemat dosarul se pare că a produs efect. Decizia pe care a luat-o procurorul general astăzi spală o parte din ruşinea Secţiei Parchetelor Militare a Parchetului General; o parte, spun. Procurorul general trebuie, după acestă decizie pe care a luat-o, să ceară demisia întregii structuri de la Parchetul Militar în frunte cu Ioan Vasilache”, a declarat Teodor Mărieş pentru News.ro.

Mărieş spune că ancheta ar fi trebuit să cuprindă în mod coect numărul de persoane care şi-au pierdut viaţa în timpul Revoluţiei care nu este de aproximativ 700 ,cum se arată în dosar, ci de aproximativ 1.200. Preşedintele Asociaţiei 21 decembrie a comentat şi afirmaţia procurorului general Bogdan Licu care a susţinut că trebuie identificaţi „făptuitorii din spatele făptuitorilor”

”Făptuitorii din spatele făptuitorilor sunt cei care, cu adevărat, au pus acest plan criminal în aplicare după 22 decembrie 1989, cei care au preluat puterea şi au fost beneficiarii principali în frunte cu Ion Iliescu. Apoi, Virgil Măgureanu, Victor Stănculescu. O pleiadă de colonei care, la momentul respectiv, au ajuns generali”, a mai adăugat Mărieş.

Procurorul general interimar al României, Bogdan Licu a susţinut într-o declaraţie de presă că marţi a dispus infirmarea deciziei procurorilor de la Secţia Parchetelor Militare prin care dosarul Revoluţiei să fie clasat. În 19 februarie, procurorul general interimar Bogdan Licu a cerut de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dosarul privind Revoluţia din 1989, pentru reanalizarea decizia de clasare din septembrie 2015. Dosarul era la Instanţa Supremă după ce au fost depuse mai multe contestaţii privind soluţia de clasare. Bogdan Licu a trimis o adresă către instanţa supremă prin care solicită să retrimită la PICCJ dosarul privind Revoluţia din 1989.

Acest dosar a primit o decizie de clasare pe data de 14 octombrie 2015, din lipsă de probe. Decizia de clasare a dosarului Revoluţiei a fost luată în perioada în care la conducerea PICCJ a fost Tiberiu Niţu. Acesta a demisionat din în 2 februarie, după ce a fost pus sub acuzare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul fostului ministru al Internelor Gabriel Oprea privind însoţirea cu coloană oficială.

După decizia de clasare, aproximativ 100 de persoane, victime ale Revoluţiei sau urmaşi ai acestora, dar şi membri ai Asociaţiei „21 Decembrie” au atacat hotărârea. Contestaţiile au fost depuse atât la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cât şi la instanţa supremă. 

Dosarul Revoluţiei din 1989 este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.

Anchetatorii au arătat în rezoluţia de clasare că, în unele dintre cazurile avute în atenţie, persoanele vinovate de omor sau rănire prin împuşcare au fost judecate sau deja condamnate în alte dosare. De asemenea, în alte cazuri, decesul „a fost urmarea unui act suicidal (împuşcare, precipitare etc.), a manevrării imprudente a armamentului din dotare de către cel în cauză sau s-a datorat unor cauze patologice”.

Procurorii militari au mai susţinut în soluţia de clasare că starea de oboseală şi stresul au afectat aprecierea obiectivă a realităţii. În acest context, au fost situaţii  în care s-au executat focuri de armă între militari din aceeaşi unitate sau între unităţi militare.

 Peste 4.500 de dosare au fost deschise pentru faptele comise în decembrie 1989, dintre care au fost trimise în judecată112 dosare, cu 275 de inculpaţi, între care 25 de generali, 114 ofiţeri, 13 subofiţeri, 36 de militari în termen şi 87 de civili.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *