Ultimele Știri

Starea Armatei române în 2015

Structura Armatei, inclusiv sistemul de comandă şi control nu mai răspund, în ansamblu, nevoilor actuale ale misiunii şi nu sunt compatibile cu structurile de conducere ale celorlalte state membre UE şi NATO. 

Pe lângă lipsa dotărilor, armata se micşorează pe zi ce trece. În ultimii 25 de ani numărul soldaţilor români a scăzut foarte mult. Militarii nu sunt doar puţini, ci şi slab pregătiţi. Asigurarea materială a instrucţiei şi echipamentul individual sunt improprii, reglementate defectuos şi cu un grad de asigurare sub necesar.

În ultimii ani Armata a fost supusă unor schimbări repetate, de către cei care au condus această ţară. Mai mult, aducerea la conducerea MApN a unor oameni cu totul incapabili să conducă a făcut că astăzi Forţele Aeriene, în mod special, să fie practic doar o instituţie aproape decorativă. Armata are nevoie de bugete mai mari tocmai pentru a putea cumpăra echipamentele necesare, mai ales că personalul militar trebuie să efectueze activități prin care să se pregătească pentru ce e mai rău, războiul.

Ultimul raport spune că dacă în 2015 alocările pentru MApN vor rămâne la stadiul de 1.31% din PIB, atât cât este acum în proiectul de buget, se vor întâmplă următoarele:

Pe timp de Pace

1. Serviciul de Lupta Poliţie Aeriană sub comandă NATO se execută în zona de risc ridicat şi sub nivelul standardelor NATINAMDS, pentru încă un an. Nu se asigura menţinerea nivelului de antrenament al personalului, cu riscul de a nu mai avea piloţi pregătiţi să execute serviciul de lupta în toate condiţiile. Continuarea instrucţiei sub standard (la un nivel actual de 50-60 ore de zbor/an/pilot), cu tehnică de lupta învechită şi alocaţii bugetare insuficiente pentru susţinerea mentenantei şi suportului logistic a misiunilor, are implicaţii grave asupra suveranităţii în spaţiul aerian naţional şi nu mai permite controlul stării de siguranţă aeronautică;

2. Serviciul de Lupta Poliţie Aeriană sub comandă naţională, prin rotaţie, cu câte un batalion de rachete sol-aer din compunerea brigăzii de rachete sol-aer se poate execută limitat, în condiţiile insuficienţei suportului logistic, lipsei carburantului special şi epuizării resursei tehnice a rachetelor;

3. Serviciul de Lupta Căutare-Salvare, inclusiv Serviciul Medical Militar de Urgenţă – se poate execută numai pe timp de zi. Continuarea instrucţiei personalului navigant sub standardele cerute (într-un ritm de 10-20 de ore de zbor/an/pilot), asigura doar menţinerea în bareme, nu şi pregătirea tactică şi antrenamentul necesar executării misiunilor în orice condiţii; (unul din motivele pentru care mai dau cu elicopterele de pământ)

4. celelalte servicii de lupta (supraveghere electronică, comunicaţii şi informatică, supraveghere CBRN, intervenţie EOD etc.) se execută cu limitări, determinate de starea echipamentelor, nivelul tehnologic al acestora, deficitele de dotare şi neasigurarea resurselor pentru mentenanţă şi reparaţii;

5. supravegherea spaţiului aerian şi avertizarea timpurie se asigura cu potenţial limitat, în condiţiile posibilităţilor reduse de menţinere a parametrilor de descoperire a radarelor FPS-117 şi TPS-79(R) fără alocarea bugetară necesară susţinerii contractelor de suport logistic prin NSpA (NATO Support Agency);

6. transportul aerian strategic se poate execută în limita a opt curse, acoperindu-se nevoile pentru teatrele de operaţii, conform documentelor şi înţelegerilor naţionale şi internaţionale;

7. nu se asigura menţinerea operaţionalizării anumitor capabilităţi, cum ar fi: CSAR (Combat Search and Rescue) şi HTM (elicoptere de transport)

8. nu se poate realiza capacitatea operaţională finală pentru detaşamentul de opt elicoptere de transport NATO, destinat asigurării contribuţiei la NRF 2016 (NATO Reaction Force);

9. nu se poate asigura iniţierea operaţionalizării unor detaşamente formate din elicoptere şi avioane pentru sprijinul Forţelor pentru Operaţii Speciale, capacitatea de asigurare a zborurilor speciale, umanitare şi pentru misiuni de intervenţie se va reduce semnificativ, din cauza insuficienţei alocaţiilor bugetare pentru susţinerea mentenantei şi suportului logistic a misiunilor, corespunzător standardelor de siguranţă aeronautică;

10. nu se pot execută zboruri de antrenament pentru exerciţiile trageri sol-aer simulate în poziţiile de baza/poligonul Capul Midia şi nu se poate asigura

11. resursă de aviaţie pentru îndeplinirea planului de cooperare cu celelalte categorii de forţe ale armatei, inclusiv sprijinul forţelor de operaţii speciale;

12. nu se poate realiza instruirea personalului navigant şi a controlorilor de zbor în poziţii înaintate pentru misiuni aer-sol.

În caz de război:

1. apărarea aeriană cu aviaţia de vânătoare şi rachetele sol-aer se poate execută numai pe durata a 1-2 zile;

2. nu se asigura apărarea aeriană a aerodromurilor militare, acoperirea aeriană a dispozitivului operativ al forţelor terestre/forţelor navale, precum şi a obiectivelor strategice naţionale;

3. nu se pot execută misiuni de interdicţie aeriană şi sprijin aerian nemijlocit cu avioanele de lupta

4. asigurarea forţelor pentru misiuni de intervenţie la criză teroristă (avioane şi elicoptere) şi pentru descurajare şi reacţie în sprijinul grupării de forţe de nivel brigada întărită/Forţe Terestre, se poate realiza din starea în care se află, în condiţii de disponibilitate limitată a elicopterelor şi nivel de antrenament redus a piloţilor/echipajelor;

5. nu se asigura îndeplinirea angajamentelor României privind participarea cu forţe la operaţii NATO/UE.

6. Cerinţele de mentenanţă, reparaţii şi suport logistic a misiunilor se asigura la un nivel extrem de redus faţă de necesităţi (circa 13%).

Ce se va întâmpla cu țara noastră în caz de război, cum putem avea încredere că armata poate asigura siguranța națională, dacă lucrurile vor rămâne la același nivel. Cum se va prezenta armata română, în caz de război, în fața unor țări mult mai corespunzător echipate?

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*