Ultimele Știri

Sistemul bail-in face ravagii în Europa! Băncile sunt salvate cu banii deponenților

banci
Sistemul bail-in reprezintă cel mai mare pericol pentru siguranța financiară a cetățeanului european. Sistemul bail-in este o metodă nouă utilizată în cadrul piețelor financiare însă foarte puțin cunoscută publicului larg.
„Bail-in” nu are o traducere adecvată în limba română. În esență, e vorba de salvarea băncilor nu prin angajarea de bani publici („bail-out”), ca până acum, ci prin convertirea în acțiuni a diverselor obligații pe care băncile le au față de creditorii și deponenții lor. După intrarea României în infrigment, Gabriel Oprea, premier delegat la acea dată, a aprobat legea pentru salvarea băncilor, bail-in.

După implementarea sistemului bail-in, depunătorii, vor fi în poziţia în care li se vor lua banii pentru salvarea băncii, iar statul nu va interveni.

În Italia, legea deja-și face efectul: micii deponenți au fost expropiați la prima decontare bancară. Temeiul juridic este dreptul european. Mecanismul se aplică în toată Uniunea Europeană. Aproximativ 10.500 de deținători de obligațiuni subordonate și acțiuni din Italia acum nu mai au absolut nimic.

Big Bang-ul afectează în special pensionarii și deponenții mici din Italia și, posibil, așa va fi în toată Uniunea Europeană. Sunt afectați mai ales cei care și-au depus economiile la bănci care au credite neperfomante. În Italia, prima țară care pare a fi extrem de afectată de această măsură, Guvernul caută „o soluție umanitară”, un fond de finanțare de până la 100 de milioane de euro. Insuficient însă. Au fost distruse operațiuni subordonate de 450 de milioane de euro și acțiuni de 300 de milioane de euro, scrie deutsche-wirtschafts-nachrichten.de.

Primul accident premeditat – Cipru

Avem drept exemplu cazul Ciprului când băncile au confiscat efectiv banii din conturile deponenților. Toți clienții care aveau mai mult de 100.000 de euro în cont s-au trezit cu banii confiscați de către instituțiile bancare. 

Procedura de tip „bail-in” se vrea a fi o „salvare cu resurse interne” a băncilor, adică una care ia la mână pasivele din ograda băncilor cu probleme (de exemplu, obligațiunile sau depozitele negarantate) și decide ce se mai plătește și ce nu, și cum se vor compensa obligațiile față de cei cărora li se va spune verde-n față că banca nu le poate da banii sau investiția înapoi.

Primii care trebuie să susțină băncile cu probleme trebuie să fie acționarii, apoi creditorii și apoi deponenții de risc, și abia la final statele (banul public). Implementarea urgentă a măsurii bail-in vine în urma crizei din Grecia, care ar putea avea efecte nedorite și asupra altor state membre UE. Conform noilor prevederi internaţionale, din luna august 2015 orice bancă din cadrul UE ar putea deveni victima sistemului de bail-in. 

Cum publicul larg habar nu are ce reprezită măsura bail-in în acest moment, ne punem întrebarea dacă nu cumva interesele anumitor acționari, investitori și deponenți conectați la mediul politic vor fi mult mai bine protejate decât interesele cetățenilor. 

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*