Ultimele Știri

Sistemul Bail In: Băncile falimentare vor fi salvate cu banii deponenților

banci

Sistemul Bail In este o metodă nouă utilizată în cadrul piețelor financiare însă foarte puțin cunoscută publicului larg. În urmă cu câteva zile executivul condus de Gabriel Oprea a aprobat proiectul de lege care prevede confiscarea banilor din depozitele negarantate, ceea ce numeşte în termeni bancari bail-in.

„Bail-in” nu are o traducere adecvată în limba română. În esență, e vorba de salvarea băncilor nu prin angajarea de bani publici („bail-out”), ca până acum, ci prin convertirea în acțiuni a diverselor obligații pe care băncile le au față de creditorii și deponenții lor. 

În luna mai, Comisia Europeană a lansat procedura de infringement împotriva a 11 state, printre care și România, din cauză că acestea nu au pus pe deplin în aplicare Directiva privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare.

După implementarea sistemului Bail In, depunătorii, vor fi în poziţia în care li se vor lua banii pentru salvarea băncii, iar statul nu va interveni. Bani depuși reprezintă proprietatea deponentului, iar dacă se confiscă se încalcă dreptul la proprietate şi, deci, se încalcă constituţia. Acest lucru conduce la neconstituţionalitatea măsurii şi probabil că acesta este motivul pentru care  a fost întârziată atât de mult aprobarea acestei legi. Cei mai afectați în cazul unui Bail In sunt deponenții care care au în conturi mai mult de 100.000 de euro (suma maximă garantată).

În România există acum 23.000 de depozite de peste 100.000 de euro.

Depozite negarantate sunt în valoare de aproape 22 de miliarde de lei şi depozite garantate de 108 miliarde, deţinute de 14,6 milioane de titulari români. Într-un cont negarantat se găsesc în medie 950.000 de lei, adică aproximativ 200.000 de euro. 

Citește și: VIDEO: Grecii au devenit prizonierii băncilor

Aici avem drept exemplu cazul Ciprului când băncile au confiscat efectiv banii din conturile deponenților. Toți clienții care aveau mai mult de 100.000 de euro în cont s-au trezit cu banii confiscați de către instituțiile bancare. 

Procedura de tip „bail-in” se vrea a fi o „salvare cu resurse interne” a băncilor, adică una care ia la mână pasivele din ograda băncilor cu probleme (de exemplu, obligațiunile sau depozitele negarantate) și decide ce se mai plătește și ce nu, și cum se vor compensa obligațiile față de cei cărora li se va spune verde-n față că banca nu le poate da banii sau investiția înapoi.

Primii care trebuie să susțină băncile cu probleme trebuie să fie acționarii, apoi creditorii și apoi deponenții de risc, și abia la final statele (banul public). Implementarea urgentă a măsurii Bail In vine în urma crizei din Grecia, care ar putea avea efecte nedorite și asupra altor state membre UE. Conform noilor prevederi internaţionale, din luna august orice bancă din cadrul UE ar putea deveni victima sistemului de Bail In. 

Cum publicul larg habar nu are ce reprezită măsura Bail In în acest moment ne punem întrebarea dacă nu cumva interesele anumitor acționari, investitori și deponenți conectați la mediul politic vor fi mult mai bine protejate decât interesele cetățenilor. 

romania_greciaCitește și: Ce trebuie să înveţe Guvernul român din criza grecească

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*