SIE: Nu monitorizăm cetăţenii români aflaţi în străinătate. Practica ar fi specifică fostei Securităţi

  • Adelina Mitrache
  • 26 aprilie 2016
  • Social
big brother sri

„SIE nu monitorizează cetăţenii români aflaţi în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securităţi, aşa cum nu monitorizează conturile şi transferurile bancare, achiziţiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetăţenii români în străinătate”, anunţă SIE, într-un comunicat.

Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a acuzat, marţi, SIE că de când se află la conducerea DNA „nu a primit nicio sesizare de la Serviciul de Informaţii Externe”, precizând „că este ilegal să deţii informaţii referitoare la posibile infracţiuni şi să nu sesizezi Direcţia Naţională Anticorupţie”.

„Informaţiile SIE nu se pot constitui în probe în instanţă, întrucât sunt obţinute prin surse umane cetăţeni străini, cu mijloace şi metode specifice, care nu pot fi dezvăluite nimănui şi în nicio împrejurare”, spune SIE, menţionând că „acest tip de informaţii sunt transmise spre completare, validare şi exploatare acelor instituţii ale statului cu atribuţii şi posibilităţi legale, în speţă SRI, MAI, ONPCSB, etc”. În cursul cercetării informative, SIE obţine, „ţintit sau colateral, şi informaţii referitoare la intenţii de încălcare a legii de către persoane fizice sau juridice române sau străine”.

În răspunsul oferit presei, SIE afirmă că îşi desfăşoară activitatea în concordanţă cu prevederile legale şi o critică pe şefa DNA că punctul său de vedere”este generat de o neînţelegere a specificului pe care îl incumbă activitatea de informaţii externe/ spionajul”.

Potrivit comunicatului SIE, Serviciul primeşte în mod curent şi răspunde „cu promptitudine” la solicitări punctuale de verificare vizând entităţi economice, persoane fizice sau juridice cu interese de afaceri în România (credibilitate acţionari, implicare în acţiuni ilegale conexe traficului de droguri, finanţarea organizaţiilor teroriste, etc.). În perioada de referinţă, SIE a răspuns la 30 astfel de solicitări, beneficiarii principali fiind, de asemenea, SRI şi MAI.

„În contextul în care SIE nu are acces la activitatea sau dosarele aflate în lucru la DNA sau la identitatea suspecţilor din aceste dosare, în intervalul temporal la care face trimitere procurorul şef DNA, SIE nu a primit nicio solicitare de verificare sau obţinere de informaţii vizând vreo persoană fizică sau juridică cercetată pentru fapte de corupţie”, răspunde SIE.

Potrivit serviciului, instituţia este angrenată în zone care nu pot fi accesate pe altă cale, în speţă atunci când informaţiile nu pot fi obţinute pe canale legale cum sunt cele generate de cooperarea poliţienească, schimbul de date între instituţii cu atribuţii de control financiar, mecanisme judiciare sau, în unele situaţii, chiar prin abonamente la baze de date publice.

Totodată, în acord cu specificul şi misiunea sa, Serviciul de Informaţii Externe desfăşoară o activitate care are ca prioritate prevenţia, prin avertizarea timpurie a beneficiarilor în legătură cu intenţii ale entităţilor ostile care pot aducere atingere securităţii naţionale sau intereselor României. În acord cu tratatele internaţionale la care România este parte, SIE nu desfăşoară activitate specifică pe spaţiile aliate (UE, NATO), ca urmare nu desfăşoară activitate specifică nici în Franţa, stat menţionat ca exemplu de procurorul şef DNA. Orice acţiune pe spaţiile aliate se desfăşoară doar în parteneriat cu structurile de informaţii locale şi strict în limita competenţelor serviciilor de informaţii, aşa cum sunt acestea prevăzute şi înţelese în Comunitatea Informativă Nord-Atlantică/UE.

„Activitatea de spionaj este ilegală raportat la statul ţintă”, spune SIE. Potrivit comunicatului de presă, un serviciu de spionaj nu poate obţine, în străinătate, în mod autonom şi legal, documente clasificate, baze de date, evidenţe, date despre conturi, transferuri bancare, etc.

„Accesul se poate realiza prin intermediul surselor umane, persoane recrutate şi gestionate conspirat şi legendat şi care, prin acţiunile lor, încalcă legislaţia statului de origine, săvârşind infracţiunea de spionaj/trădare. Activitatea de spionaj este o resursă foarte importantă a statului, focalizată pe obţinerea de informaţii secrete, protejate de state/entităţi, vizând ameninţări la adresa securităţii naţionale”, se mai arată în răspunsul SIE.

În cursul cercetării informative, SIE obţine, ţintit sau colateral, şi informaţii referitoare la intenţii de încălcare a legii de către persoane fizice sau juridice române sau străine.

Astfel, în cursul anului 2015 şi în primele luni ale anului 2016, SIE a transmis către SRI, MAI, ONPCSB, ANAF, MApN/DGIA sau alţi beneficiari 35 note informative/ semnalări/ alerte vizând aspecte corelate fenomenului de corupţie/ infracţiunilor economice.

Totodată, în acelaşi interval de timp, SIE a transmis beneficiarilor legali 10 materiale (analize strategice/ buletine tematice/ note de informare) pe subiecte vizând riscuri la adresa securităţii economice (inclusiv aspecte privind economia subterană, perpetuarea corupţiei).

„În 2013, 2014 şi 2015, de fapt, de când am început mandatul la DNA, nu am primit nicio informare de la SIE. Cu toate astea, vedem că tot mai mulţi inculpaţi îşi deschid afaceri în străinătate. Se iscă întrebarea de ce niciodată nu am primit astfel de informări despre aceste activităţi. Nu am primit sesizări nici despre conturile din străinătate, nici despre vilele de lux, nici despre iahturile de lux”, a declarat Codruţa Kovesi la conferinţa „Piedicile şi performanţele anticorupţiei”.

Totodată, Kovesi a declarat că uneori a aflat informaţii din investigaţii jurnalistice.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *