Ultimele Știri

Şedinţă CSAT pe tema migraţiei. Concluzii: ‘Posibil ca UE să ne oblige să primim mai mulţi refugiaţi’

klaus iohannis

Şedinţa CSAT, în care s-a discutat poziţia României în criza refugiaţilor, în contextul refuzului autorităţilor române de a accepta cotele obligatorii, a avut loc joi, la Palatul Cotroceni.

Administraţia Prezidenţială a informat, miercuri seară, că pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse subiecte referitoare la planul de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015 – 2019, intensificarea fenomenului imigraţionist la frontiera României şi măsuri privind gestionarea situaţiei, Carta Albă a Apărării şi Strategia Naţională de Ordine şi Siguranţă Publică 2015 – 2020.

În şedinţa CSAT au fost abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională, iar la finalul acesteia şeful statului a susţinut o declaraţie de presă.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat public încă de zilele trecute, dar şi în discursul susţinut miercuri în Parlament, o parte a temelor care vor fi discutate în CSAT, principalul subiect fiind răspunsul României la criza refugiaţilor.

România se pregăteşte pentru un scenariu în care Uniunea Europeană ne-ar obliga să primim pe teritoriul nostru mai mulţi refugiaţi decât am avea capacitatea. În acest sens, în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării de joi, s-a vehiculat ideea ca România să folosească fonduri europene pentru construirea altor centre de primire a refugiaţilor ori pentru extinderea facilităţilor pentru cazarea acestora.

Parlamentul European a votat o recomandare în acest sens care, din păcate, conţine cote obligatorii. Este posibil, ca printr-o procedură care va fi aplicată săptămâna viitoare, UE să ne oblige să primim mai mulţi refugiaţi decât am oferit noi locuri. Este un scenariu pe care nu ni-l dorim, care nu ne ajută la rezolvarea problemei refugiaţilor, dar este un scenariu posibil. Am discutat ce se poate întâmpla în acest context. Atunci este clar că trebuie să înteprindem ceva. S-a vehiculat ideea care, probabil, ar putea duce la o soluţie: de a folosi fonduri europene pentru extinderea facilităţilor pentru primirea refugiaţilor sau de a folosi fonduri europene pentru construirea altor centre de primire de refugiaţi, a declarat şeful statului, la finalul şedinţei CSAT.

Parlamentul European a aprobat, joi, în procedură de urgență și cu amplă majoritate, propunerea Comisiei Europene de redistribuire a 120.000 de azilanți aflați deja pe teritoriul Italiei, Greciei și Ungariei către alte state membre.

Principala problemă cu care se confruntă România acum este dezbaterea privind introducerea cotelor obligatorii, aşa cum a propus Comisia Europeană. Potrivit proiectului, aflat încă în dezbatere, României i-ar reveni 6.351 de refugiaţi, însă atât preşedintele, cât şi premierul Victor Ponta, au declarat în repetate rânduri că România poate prelua doar 1.785 de persoane, dintre care 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi încă 80 de persoane din afara Uniunii Europene.

De altfel, aceasta a fost şi poziţia României, exprimată prin ministrul de Interne Gabriel Oprea, la reuniunea Consiliului JAI care a avut loc luni. „România s-a angajat să preia 1.758, după care lucrurile s-au mai complicat, am fost de acord cu toate punctele, mai puţin cu faptul ca România să fie de acord cu cotele obligatorii pentru cei 120.000 de imigranţi. Au fost patru ţări care au susţinut acest lucru: Slovacia, Cehia, România, Letonia. Deci nu a fost un consens în acest punct de vedere”, spunea ministrul de Interne.

Discuţii pe această temă au avut loc şi între preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, cei doi au avut o convorbire telefonică în cursul zilei de duminică. În cadrul convorbirii, Klaus Iohannis a reluat poziţia României, de respingere a cotelor obligatorii, însă a subliniat că România este solidară cu Uniunea Europeană şi se caută alte modalităţi prin care ţara noastră poate ajuta în criza migraţiei.

Preşedintele a explicat şi motivul pentru care România nu poate prelua mai mulţi imigranţi: „Noi când primim imigranţi, nu-i primim în regim de hotel, ci ni-i asumăm. Noi dacă primim imigranţi, trebuie să-i şcolarizăm, să înveţe limba română, trebuie integraţi în societate. Societatea nu e undeva sus şi aşteaptă, societatea suntem noi, trebuie să meargă într-o localitate, să fie acceptaţi, să-şi găsească locuinţe pe banii lor, nu pe banii statului, iar acolo să-şi găsească locuri de muncă, pentru că nu vrem să creăm noi şi noi cazuri sociale, asta înseamnă imigranţi”.

Pe de altă parte, deşi neanunţată oficial, o altă temă care ar putea intra în atenţia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este planul Ungariei de construire a unui gard metalic pe un segment al frontierei cu România, în contextul în care imigranţii s-ar putea infiltra pe la capătul barierei construite la graniţa ungaro-sârbă. De altfel, soldaţi, poliţişti şi ingineri ungari au început miercuri dimineaţă să marcheze locul pe unde va trece gardul care va fi construit de Ungaria pe un segment al frontierei cu România, în continuarea celui de la graniţa cu Serbia, pentru a opri fluxul de imigranţi, relatează Reuters în pagina electronică.

Decizia de instalare a gardului la graniţa cu România, anunţată de ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a stârnit reacţii dure din partea autorităţilor române, generând şi acuzaţii reciproce între şeful diplomaţiei ungare şi premierul Victor Ponta.

Nu în ultimul rând, în şedinţa de joi a CSAT a fost discutat şi dosarul Schengen al României.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat recent că, „în mod paradoxal”, faptul că România nu este membră a spaţiului Schengen a fost un avantaj, deoarece imigranţii nu au putut intra în România fără a putea fi supravegheaţi, şi exclude posibilitatea unui „val” de imigranţi, ca în ţările vecine.

Preşedintele a vorbit şi despre necesitatea abordării acestui subiect în şedinţa CSAT, având în vedere că spaţiul Schengen este, în acest moment, „nefuncţional”. „Cred că putem cu toţii să constatăm că (spaţiul Schengen – n.r.) nu funcţionează de facto. Spaţiul Schengen este nefuncţional în momentul de faţă şi este o preocupare a noastră şi această chestiune va face obiectul unei discuţii în CSAT. Am inclus această chestiune pe ordinea de zi a CSAT”, declara, luni, Klaus Iohannis.

Declaraţii Klaus Iohannis:

-Pe ordinea de zi au fost multe puncte, dar ele s-au axat în principal pe patru mari teme
-Prima temă: modul în care se implementează Strategia Naţională de Apărare a Ţării
-A doua temă a fost situaţia complicată din Orinetul Mijlociu, evoluţiile din Siria şi Iran
-Au fost pe ordinea de zi materiale legate de prezenţa românească în cadrul NATO. Aici, toată lumea a fost de acord să participăm la Foreţele de Intervenţie NATO, la diferitele acţiuni care se fac în acest context
-Un punct puţin mai aparte s-a referit la participarea României la Foreţele de Menţinere a Păcii, organizate sub egia ONU. Toată lumea a fost de acord că va trebui să avem o contribuţie mai mare
-Tematica cea mai aşteptată, cea a migraţiei. S-a discutat modul în care România se va prezena la Consiliul JAI extraordinar de săptămâna viitoare, s-a explicat membrilor CSAT care este poziţie României: ministrul de Interne va avea un mandat foarte asemănător cu cel de la ultima şedinţă JAI.
-România este solidară cu celelate state membre din UE, dar nu putem să considerăm cotele obligatorii o soluţie la problema migraţiei. Cu acest mandat se va merge la Consiliul JAI
-Noi am vrut să discutăm ce se întâmplă şi după acest Consiliu. Parlamentul European a votat o recomandare în acest sens care, din păcate, conţine cote obligatorii. Este posibil, ca printr-o procedură care va fi aplicată săptămâna viitoare, UE să ne oblige să primim mai mulţi refugiaţi decât am oferit noi locuri. Este un scenariu pe care nu ni-l dorim, care nu ne ajută la rezolvarea problemei refugiaţilor, dar este un scenariu posibil.
-Am discutat ce se poate întâmpla în acest context. Atunci este clar că trebuie să înteprindem ceva. S-a vehiculat ideea care, probabil, ar putea duce la o soluţie: de a folosi fonduri europene pentru extinderea facilităţilor pentru primirea refugiaţilor sau de a folosi fonduri europene pentru construirea altor centre de primire de refugiaţi.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*