Ultimele Știri

Scrisoare deschisă adresată premierului Ponta pentru salvarea manuscriselor lui Lucian Blaga

Doamna Dorli Blaga, fiica scriitorului Lucian Blaga, a trimis o scrisoare deschisă site-ului contributors.ro adresată premierului Victor Ponta. Scrisoarea vorbeşte despre situaţia dramatică a manuscriselor deţinute de Muzeul Naţional al Literaturii Române. Muzeul a fost evacuat din sediul său de pe B-dul Dacia. Multe dintre manuscrise aparţin marelui om de cultură Lucian Blaga. Autorităţile statului au tratat cu nepăsare problema de la Muzeul Naţional al Literaturii Române, astfel toate cărţile, documentele şi manuscrisele aflate în posesia acestuia au fost mutate într-o încăpere din Casa Scânteii care nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru păstrarea acestora. Principalii vinovaţi pentru această problemă sunt reprezentanţii Ministerului Culturii care nu au făcut niciun demers pentru a stopa acţiunea de evacuare. Conform precizărilor făcute de angajaţii muzeului, această retrocedare a fost făcută printr-o ilegalitate.

Domnului  VICTOR  PONTA

Prim-ministru al României

Subsemnata Dorli Blaga, fiica scriitorului Lucian Blaga, mă adresez Dumneavoastră într-o problemă care priveşte patrimoniul cultural al României. O fac nu numai în memoria Tatălui meu, ci şi în memoria tuturor personalităţilor culturii române, ale căror MANUSCRISE se află în posesia fostului „Muzeu al literaturii române”, în curs de desfiinţare. Proprietarul care a dobândit prin justiţie clădirea (procesul durează de ceva ani, muzeul a fost subordonat fie Ministerului culturii, fie Primăriei) nu a mai avut răbdare şi a iniţiat evacuarea.

Domnule Prim-ministru, alte opere ale culturii se pot restaura, se pot consolida şi repara, pot, dacă se vrea, să fie apărate de jafuri. Evident pot fi şi furate. Hârtia, ca suport al lucrărilor literare este cel mai PERISABIL suport şi trebuie să se asigure condiţii moderne de CONSERVARE.

Într-un comunicat sec în cadrul unui jurnal TVR1 s-a spus: muzeul se închide, conţinutul muzeului se împachetează şi va fi depus la „Casa Scânteii”. No comment. Am spus „Casa Scânteii” pentru că procedeul mi se pare stalinist. Sper că sunteţi de acord cu mine.

M-am consultat cu specialişti care au lucrat la Muzeu. Cel mai important este fondul Blaga, urmat de Sadoveanu, Rebreanu, T. Maiorescu, Slavici, Pillat, Comarnescu, Zarifopol s.a. T. Arghezi este puţin pentru că Mitzura a păstrat totul la Mărţişor. Pe care de altfel a reuşit să îl salveze de intenţiile de demolare ale lui Ceauşescu.

Sunteţi prea tânăr ca să ştiţi că Lucian Blaga a murit ca scriitor interzis.

Am donat în 1980 Muzeului Literaturii biblioteca Tatălui meu. Carte straină achiziţionată de el în timpul carierei lui de funcţionar al Ministerului de Externe (1926-1939), completată cu o mare parte a bibliotecii bunicului meu, politicianul Coriolan Brediceanu, din Lugoj, Banat (decedat 1908). Muzeul a catalogat biblioteca. A fost evaluată la preţul de atunci al unui apartament nou construit de patru camere.

Câteva cuvinte despre Tatăl meu. Născut în 9 mai 1895, comuna Lancrăm, Sebeş-Alba. Liceul „Andrei Şaguna” Braşov 1906-1914. Facultatea de filozofie, Viena, 1916-1920 când îşi ia doctoratul. În 1918/19 îi apar primele poezii în revista „Glasul Bucovinei” din Cernăuţi. În 1919 îi apar primele cărţi: „Poemele luminii” şi „Pietre pentru templul meu” care se bucură de mare succes. Se căsătoreşte cu Mama mea, Cornelia Brediceanu, medic stomatolog. În 1926 pleacă amândoi în serviciu diplomatic: Varşovia, Praga, Berna, Viena, Berna, Lisabona. În timpul carierei sale de ataşat şi consilier de  presă este foarte apreciat de N. Titulescu cu care şi colaborează direct (1928-1936).

În 1937 este ales membru al Academiei Române unde ţine celebrul discurs de recepţie „Elogiul satului românesc” Acest discurs a fost tradus în occident la sfârşitul anilor 80 în acţiunea de salvare a satelor de la dărâmare (de către Ceauşescu).

Întors în ţară este profesor universitar, la catedra de filosofia culturii la Cluj. Ca urmare a Dictatului de la Viena, august 1940, Universitatea se refugiază la Sibiu.

Nu colaborează cu regimul Antonescu. Demisionează din „Societatea de prietenie româno-germană” şi „Astra”. Îşi editează propria revista independentă de filosofie „Saeculum” având ca secretar de redacţie pe asistentul lui de la catedra, Zevedei Barbu, membru în ilegalitate în PC, arestat împreună cu alţi intelectuali de stânga în 1943. În aceaşi perioadă filosofia lui Blaga este atacată de teoreticieni ai Bisericii Ortodoxe.

Începând de prin 1946 Lucian Blaga este atacat virulent în presa vremii. În 1948 este eliminat din învăţământul superior şi Academie. Refuză să colaboreze cu noul regim. Cărţile lui sunt scoase din biblioteci şi nu este voie să fie citat. Este urmărit de Securitate. I se asigură un post de bibliotecar de unde se pensionează în 1959, redactând şi un testament editorial. În anii de interdicţie a scris enorm de mult.

Ma întorc la Muzeu şi manuscrise. După moartea Tatălui meu au început încet să apară lucrări postume.

La începutul anilor 70 am început să editez la Ed. „Minerva” seria de „Opere„ conform Testamentului editorial” al Tatălui meu, în 12 volume, ale căror manuscrise originale au fost predate Muzelui Literaturii.

Vă solicit deci, domnule Prim-ministru, să faceţi uz de autoritatea D-voastră şi să salvaţi de la moarte sigură acest foarte valoros patrimoniu prin transferarea în acea instituţie care să asigure CONSERVAREA în cele mai bune condiţiuni a acestuia.

1. Noua Bibliotecă Metropolitană (Naţională)

2. Noua Bibliotecă a Academiei Române

3. Palatul Parlamentului- există spaţii neamenajate.

4. Fondul Blaga la BCU-Lucian Blaga, Cluj Napoca.

Fiind vorba de o problemă de interes naţional această scrisoare doresc să o fac publică.

Primiţi, vă rog, asigurarea stimei mele,

Dorli Blaga

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*