Şapte factori majori care au adus UE în pragul dezastrului

  • Adelina Mitrache
  • 25 aprilie 2016
  • Externe
uniunea europeana

Uniunea Europeană este pe punctul de a se destrăma, arată un nou raport al Economist Intelligence Unit (EIU).

Documentul numit „Europa, forţată până la limită” vorbeşte despre problemele critice cu care se confruntă continentul şi identifică şapte factori majori care zguduie din temelii economia şi stabilitatea sa politică. Una dintre cele mai mari ameninţări este criza refugiaţilor – cea mai acută de după cel de-al Doilea Război Mondial. Există, totuşi, şi nenumărate probleme pe care continentul le are în interior şi pe care oficialii luptă cu greu pentru a le înăbuşi, cum ar fi criza datoriilor Greciei şi modificările fără precedent ale politicii monetare.

Brexit – zbucium politic şi economic garantat

EIU arată că referendumul din Marea Britanie, care va decide soarta statului în raport cu Uniunea Europeană – Brexit -, este o problemă majoră pe care o are continentul. „Dacă britanicii vor vota pentru ieşirea din UE, măsura va atrage un zbucium economic şi politic, deşi, în mare parte, aceasta va avea efecte pe termen relativ scurt”, se arată în raportul citat.

„Ne aşteptăm deja ca moneda să se deprecieze pe măsură ce ne apropiem de data referendumului, dar un vot pro-Brexit va declanşa o nouă scădere acută, pe fondul unei evaluări serioase a potenţialelor costuri implicate de părăsirea UE.

 

Investitorii vor fi îngrijoraţi în ceea ce priveşte capitalul şi impactul asupra economiei, care ar putea determina subminarea statutului de refugiu fiscal al Marii Britanii”, consemnează EIU.

Experţii estimează, însă, că după şocul iniţial va exista o întoarcere graduală la o stabilitate a pieţei, dar încrederea investitorilor va fi destul de greu de recuperat, iar marjele de credit vor fi mai largi decât înainte, reflectând, astfel, riscuri mult mai mari asociate creditorilor britanici. Incertitudinea asupra perspectivelor economice va conduce şi la o creştere a economiilor şi la o întârziere a deciziilor de investiţii, care, în cele din urmă, vor avea efecte asupra ritmului de creştere economică.

Oricum ar fi, una dintre cele mai mari probleme este legată de efectele pe care le-ar putea avea asupra Uniunii Europene. „Un răspuns probabil la părăsirea UE de către Marea Britanie ar putea fi intensificarea eforturilor de cultivare a unei integrări politice supranaţionale, mai ales în zona Euro. Riscul ca toate acestea să conducă la o criză de legitimitate politică în UE şi, mai departe, la un val de susţinere în statele membre a partidelor eurosceptice nu trebuie subestimat”, mai arată raportul EIU.

Economia Greciei este încă fragilă

Vinerea trecută, Grecia a fost de acord să ia în continuare măsuri pentru a dovedi că economia naţională se reface şi, în consecinţă, pentru a debloca mai multe fonduri. Oricum, EIU notează că este de văzut dacă actualul guvern de la Atena sau oricare altă structură politică este în stare să implementeze măsurile propuse prin al treilea plan de salvare.

„Grexit ar reprezenta un eşec politic uriaş pentru blocul comunitar, cu potenţiale consecinţe destabilizante care ar zdrobi orice fel de principiu al ireversibilităţii”, completează raportul citat.

Europa a alunecat într-o zonă de politici monetare fără precedent

Inflaţia şi creşterea economică sunt blocate la niveluri scăzute în zona Euro, după ani întregi în care ratele dobânzilor au stagnat în jurul unei valori aproape nule. În curând va veni timpul în care aceste măsuri ar trebui să se transforme într-unele mai radicale, iar băncile centrale au discutat deja despre folosirea aşa numiţilor „helicopter money” – politică ce presupune realizarea de monedă nouă şi transmiterea ei către populaţie, pentru ca oamenii să cheltuiască pe orice vor ei.

Specialiştii spun că există puţine dovezi potrivit cărora factorii de decizie au dorinţa politică sau capitalul pentru a începe să uzeze de măsuri fiscale şi reforme care să sprijine economia regiunii, încă destul de slăbită.

Scăderea bruscă a producţiei este una dintre cele mai mari temeri

„Creşterea productivităţii a încetinit în Europa de la debutul crizei financiare, fapt care reflectă atât factori ciclici rezultaţi din perioada recesiunii, cât şi schimbări structurale profunde. Răspunsurile foarte diferite ale celor mai mari cinci economii ale Uniunii Europene la provocările ridicate de scăderea economiei la nivel global, au dat naştere unor tipare distincte de creştere a productivităţii muncii”, arată EIU.

Aceste modificări atât în economia naţională, cât şi în cea de pe toată planeta, fac destul de improbabilă ideea că ţările vor reuşi să se întoarcă la nivelurile de creştere a productivităţii anterioare crizei. În Spania şi Italia, de exemplu. Productivitatea a stagnat din 2014, iar EIU nu estimează o redresare, cel puţin pe termen scurt.

„Oricum, ne aşteptăm la o uşoară fortificare în Marea Britanie şi la o îmbunătăţire sensibilă, dar constantă, în Germania şi Franţa în intervalul 2016 – 2020″, notează specialiştii.

Relaţiile dintre Europa şi Rusia sunt tensionate

Expansiunea influenţei vestice în spaţiul fost sovietic este perceput de Rusia drept o potenţială ameninţare existenţială. „Acestea sunt provocări pe care Uniunea Europeană este foarte puţin pregătită să le gestioneze, mai ales pentru că există neînţelegeri puternice chiar între statele din interiorul blocului comunitar, referitoare la importanţa acestor aspecte. A fost nevoie de doborârea unui avion de pasageri în estul Ucrainei şi de moartea unor cetăţeni europeni pentru a se putea ajunge la un oarecare consens între statele membre, şi anume impunerea sancţiunilor sectoriale”, consemnează raportul EIU.

De la aceste evenimente, însă, câţiva lideri ai unor ţări din Uniunea Europeană au început să ceară public relaxarea măsurilor privind sancţiunile. Dinamica politică existentă în mai multe state membre demonstrează că există un apetit scăzut pentru dezvoltarea unei strategii proactive de angajamente reciproce cu statele partenere din spaţiul învecinat Rusiei sau, de ce nu, chiar cu Rusia.

Inerţia Uniunii Europene nu poate, oricum, să ofere nicio garanţie că viitoarele conflicte cu Putin vor fi evitate. Chiar dacă atitudinea generală a UE vrea să pară neutră, ţările şi societăţile învecinate Rusiei nu vor putea să procedeze la fel.

EIU avetizează că democraţiile europene sunt în pericol

În principiu, guvernele nu minimalizează total întrebările referitoare la motivele pentru care partidele extremiste sau naţionaliste determină mari fracturi în structurile democratice ale societăţii. Totuşi, până în prezent, aşa cum sunt percepute problemele, cauzele lor sunt prost înţelese. Îngrijorările legate de calitatea şi stabilitatea guvernării sunt cele care construiesc o breşă pentru apariţia lor, iar acestea devin din ce în ce mai apăsătoare, arată experţii.

„Aceste lucruri se întâmplă pentru că sistemul partidelor politice care susţinea de secole un guvern reprezentativ începe să se destrame. Epoca partidelor de masă sau a democraţiei de masă care a început în secolul XX este pe cale să apună”, notează raportul menţionat. Acest lucru determină noi probleme pentru cei care încearcă să formeze guverne în unele dintre democraţiile consacrate ale Europei, aşa cum arată alegerile care au avut loc în regiune în ultima vreme. Rezultatele prevestesc, cel mai probabil, o perioadă lungă de fragmentare politică în continuă creştere, volatilitate electorală şi instabilitate executivă.

Criza refugiaţilor este pentru Europa un risc mult mai mare decât recesiunea cu care s-a confruntat anterior

Europa încearcă astăzi să facă faţă celei mai grave crize a imigranţilor cu care se confruntă de la Al Doilea Război Mondial încoace. Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite a confirmat pe 30 decembrie 2015 că mai mult de un milion de refugiaţi şi imigranţi au ajuns pe continent în 2015, comparativ cu doar 219.000 care au venit în 2014.

În vreme ce statele membre al Uniunii Europene încearcă să găsească cea mai bună metodă pentru a integra milionul de imigranţi care ajunge anual în blocul comunitar, alte ţări, precum Grecia, se luptă să gestioneze afluxul care îi pune în şi mai mare dificultate, pe fondul economiei care se află încă la pământ.

„Acordul UE – Turcia a lăsat un spaţiu de respiraţie, dar avem oricum de a face cu un val formidabil de probleme politice, legale şi practice. Dacă înţelegerea eşuează, ne întoarcem la punctul 0, acolo unde trebuie să ne confruntăm din nou cu o criză acută ce ameninţă să destrame UE.

EIU anticipează că guvernele naţionale şi instituţiile supranaţionale vor fi în continuare depăşite de situaţie cel puţin pe termen mediu, toate „cu preţul unui cost politic şi economic semnificativ”, conchide raportul.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *