Ultimele Știri

România trece la ora de iarnă în această noapte. Ce efecte are asupra sănătăţii

ora de iarna

În noaptea de 24 spre 25 octombrie, România trece la ora de iarnă, astfel ora 4.00 dimineața va deveni ora 3.00. Prin urmare, duminică vom dormi mai mult cu o oră.

Practic ziua de 25 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă zi a anului. Trecerea la ora Europei Orientale, ora oficială de iarnă, nu va modifica mersul trenurilor în vigoare până la 26 octombrie. De asemenea, în fiecare primavară, în ultima noapte de sâmbătă spre duminică a lunii martie, trecem la ora de vară. În acest fel, se foloseşte lumina naturală pentru o perioadă ceva mai lungă de timp, pe parcursul unei zile.

Ora de iarnă este ora legală oficială standard şi este legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea țărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an și aprilie a anului următor.

Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărui scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră.

Cel care a gândit prima dată ca posibilă introducerea acestui tip de orar convenţional a fost un neo – zeelandez pe numele său Hudson în anul 1898.

Efectele asupra sănătăţii a trecerii la ora de iarnă

Trecerea la ora de iarnă poate afectea şi efecte periculoase, atrage atenția medicul Tudor Ciuhodaru, care le și enumeră:

1. Creşte riscul de infarct cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei, în special la persoanele tinere, active profesional;

2. Creşte riscul suicidar. Timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei vulnerabilitati psihoemotionale.

Modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţioneaza prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii. Acestea se asociază expunerii prelungite la lumina şi modificări în secreţia melatoninei cu efect asupra reglării ritmului circadian (somn-veghe), explică medicul Ciuhodaru.

Acesta enumeră și modificările care apar:

a)cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburari de ritm cardiac;

b)neuropsihice: modificări ale calitătii somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglari afective sezoniere şi ideaţie suicidară.

Doctorul Tudor Ciuhodaru, atrage însă atenția că sub aceasta simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine sa fiţi evaluaţi corespunzător de catre un medic pentru a nu omite un alt diagnostic.

Ora de iarnă. Între 1979-1996 s-a trecut la ora de vară în ultima duminică a lui martie şi la ora de iarnă în ultima duminică a lui septembrie.

După 1997 se trece la ora de vară la ora 1 GMT din ultima duminică a lui martie (după 22 martie) şi la ora de iarnă la ora 1 GMT din ultima duminică a lui octombrie.

Aceste diferenţe pot naşte confuzii în privinţa orei naşterii în funcţie de reperul GMT. În România, în ora de vară diferenţa orară faţă de GMT este de 3 ore. În restul anului diferenţa orară faţă de GMT este de 2 ore.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*