România și Rusia au reluat discuțiile pe tema Tezaurului, după zece ani

aur

Comisia comună româno-rusă care studiază problema Tezaurului românesc depozitat la Moscova în timpul Primului Război Mondial, s-a reunit la Sinaia, după o pauză de 10 ani, informează luni Ministerul Afacerilor Externe.

Potrivit unui comunicat remis presei, aceasta este a patra sesiune a comisiei și marchează „un nou important pas” în direcția studierii problemelor care intră în competența sa.
„Părțile au continuat schimbul de opinii privind diferite aspecte referitoare la Tezaurul României, inclusiv la valorile Băncii Naționale a României depuse la Moscova în timpul Primului Război Mondial, precum și la restituirile din 1935 și din 1956 de către Uniunea Sovietică ale unor părți din valorile românești”, precizează MAE.
Sursa citată adaugă că pentru atingerea obiectivelor stabilite prin Declarația comună a miniștrilor Afacerilor Externe, din 2003, părțile au convenit dinamizarea activității comisiei, aprofundarea activității de identificare a documentelor în arhive, inițierea elaborării unor publicații comune, precum și înființarea unor grupuri comune de experți pentru cercetarea documentelor de arhivă.
De asemenea, menționează MAE, părțile au convenit ca următoarea sesiune a comisiei să aibă loc în Federația Rusă, la Moscova, în a doua parte a anului 2017.
 
Tezaurul României, care cuprindea tezaurul BNR, valori aparținând băncilor private și societăților comerciale, colecții de tablouri, bijuterii și arhive, a fost trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial, pentru a fi adăpostit de armatele puterilor centrale (Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman și Bulgaria), care ocupaseră România.
După preluarea puterii de la Moscova de către comuniști, sovieticii au refuzat să returneze tezaurul României. Ulterior, acesta a fost parțial restituit în 1935, 1956 și 2008. Printre obiectele returnate s-au numărat Cloșca cu Puii de Aur și câteva tablouri semnate de Grigorescu. Marea parte a tezaurului, a rămas la Moscova, acesta reprezentând un subiect sensibil și în prezent în relațiile diplomatice dintre România și Rusia.
Potrivit istoricilor, în 1916-1917 ar fi luat drumul Moscovei 93,4 de tone de aur, din care 91 de tone de monede aparținând persoanelor fizice, băncilor și companiilor, și 2,4 tone de lingouri de aur apaținând BNR, a căror valoare a fost estimată, în 2011, la 3,2 miliarde de euro. Pe lângă aur, România a mai trimis la Moscova acte, monede vechi, manuscrise, tablouri, cărți rare, obligațiuni și titluri de credit.
loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *