Ultimele Știri

România riscă sancţiuni europene pentru că nu a transpus la timp legislaţia UE privind conversia creditelor

franci elvețieni

România riscă să intre într-o nouă procedură de infringement, pentru că în 21 martie 2016 expiră termenul dat de Uniunea Europeană pentru implementarea Directivei Europene 17/2014, referitoare la conversia contractelor de credit oferite consumatorilor, iar termenul de transpunere va fi mai mult ca sigur depăşit, a declarat, miercuri, şeful Serviciului Armonizare Europeană din cadrul ANPC, Laura Răduţ.

Proiectul de act normativ care transpune directiva europeană a fost completat de Autoritatea Natională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) cu un set de prevederi naţionale prin care recuperatorii de creanţe să fie aspru pedepsiţi, dacă se poartă agresiv cu datornicii. Însă proiectul este în dezbatere parlamentară şi nu are şanse să fie adoptat până la termenul limită.

După intrarea în vigoare a noi legislaţii, creditorii vor fi obligaţi să contacteaze, în scris, consumatorul oferindu-i acestuia soluţii eficiente pentru achitarea debitului restant, însă doar după neachitarea consecutivă a trei rate. Totodată creditorii vor fi obligaţi să ofere consumatorilor cu restanţe un plan de reeşalonare şi posibilitatea refinanţării fără costuri suplimentare.

De asemenea, creditele contractate în monedă străină vor putea fi convertite în orice moment, la cererea consumatorilor, în orice monedă avantajoasă acestora, ceea ce nu este cazul, în prezent.

Proiectul propune şi reguli de comportament pentru recuperatori, care nu vor mai avea voie să-i hărţuiască pe datornici, să le lase notificări la uşa locuinţei, să-i caute la serviciu ori să-i contacteze la ore târzii. Înainte să ajungă la recuperatori, bancherul va fi obligat să găsească variante pentru reducerea ratelor datornicului.

”Directiva 17 este o obligaţie de armonizare cu legislaţia comunitară în materie. În acelaşi timp, România are libertatea de a completa directiva europeană cu prevederi care să vină în sprijinul consumatoilor. În cazul colectării restanţelor erau necesare completări. Ideea de a contacta un vecin pentru a rezolva problema unui debitor într-un contract de credit este, într-adevăr, abuzivă”, admite secretarul general al Asociaţiei Societăţilor Financiare din România (ALB), Adriana Ahciarliu.

În 2015, românii au depus la Protecţia Consumatorului 921 de reclamaţii care vizau instituţiile financiare nebancare (IFN) şi recuperatorii de creanţe.

În cazul IFN-urilor, clienţii s-au plâns mai ales de  comisioane abuzive, dobânzi penalizatoare foarte mari, hărţuire telefonică în cazul întârzierii plătii ratelor sau chiar vizite la domiciliu.

Recuperatorii au fost reclamaţi îndeosebi de clienţii care nu au înţeles prea bine contractul pe care l-au semnat sau care nu şi-au dat consimţământul privind cesiunea contractului încheiat între părti către recuperator şi nici n-au primit vreo copie a contractului de cesiune încheiat între bancă şi firma de recuperare creanţe.

În prezent, există 53 de proceduri de infringement declanşate la adresa României, dintre care 27 pentru întârzierea transpunerii directivelor, a declarat preşedintele Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor, Ana Birchall, într-o întâlnire de lucru pe care a avut-o, luna trecută, cu Răzvan-Horaţiu Radu, agentul guvernamental însărcinat cu reprezentarea României în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) şi a Tribunalului Uniunii Europene de la Luxemburg.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*