Ultimele Știri

Reuters: Focul ucigaș dă un nou impuls luptei anticorupție

kovesi

Marile demonstraţii publice de după incendiul din clubul bucureştean în care au murit peste 50 de persoane reflectă furia în creştere faţă de cultura şpăgii în una dintre cele mai corupte ţări europene, relatează Reuters.

În cele două săptămâni de când s-a descoperit că acel club nu avea autorizaţie anti-incendiu, aproape 100.000 de români au ieşit în stradă, strigând “Corupţia ucide!”, protestând faţă de imoralitatea ce subminează administraţia publică şi serviciile de bază.

Pentru mulţi, decesele din Colectiv au arătat pentru prima dată cum corupţia şi lăcomia pot duce la uciderea unor oameni. Investigaţiile DNA au arătat cât de adânc este înrădăcinată corupţia, de la conflict de interese şi abuz de putere, până la fraudă şi acordarea de contracte publice în schimul mitei.

“Corupţia seacă resursele statului şi le direcţionează către un strat de persoane privilegiate, în detrimentul majorităţii populaţiei”, a declarat Laura Codruţa Kovesi pentru Reuters.

Potrivit şefului DNA, astfel se „distorsionează competiţia corectă, atât în afaceri cât şi în sectorul public. De aceea, angajarea în sectorul de stat …. este bazată pe relaţii şi bani, investitorii cu proiecte serioase sunt descurajaţi, şi efectele sunt vizibile în calitatea serviciilor publice şi în infrastructură”.

Printre demonstranți, sunt tineri educaţi, activi pe reţelele de socializare şi din ce în ce mai furioşi pe politicieni. Totuşi, mulţi rămân pesimişti în privinţa şanselor reale de reformă, odată ce tulburările de după incendiul din Colectiv se sting.

Protestele au fost printre cele mai mari din ultimii ani, dar totuşi mici pentru o ţară cu aproape 20 de milioane de locuitori, comentează Reuters.

Sergiu Miscoiu, profesor-asociat la Universitatea Babeş-Bolyai a spus că “tragedia din Colectiv a făcut că un număr impresionant de oameni să se mobilizeze rapid pentru că a servit că o vâlvă de descărcare a presiunii pentru nemulţumirile majore la adresa guvernului Ponta, în particular, şi a clasei politice, în general”.

Totuşi, a adăugat el, “este puţin probabil ca politicile publice să se schimbe radical”.

Protestele, ce au durat o săptămână, au dus la demisia guvernului, dar nu s-au obţinut răspunsuri la multe întrebări privind eşecul măsurilor de siguranţă şi securitate, notează Reuters.

Procurorii investighează unii dintre cei mai puternici oameni din România, inclusiv pe Ponta, care este cercetat pentru fals, spălare de bani şi complicitate la evaziune fiscală, acuzaţii pe care le respinge. Aceştia investighează şi instituţii şi companii, dezvăluind corupţia din guvern, Sănătate, Educaţie şi din sistemul judiciar.

Reuters menţionează şi cazul mediatizat al fostului vicepremier Gabriel Oprea, suspectat de folosirea fără drept de coloana oficial, în contextul în care un poliţist ce îl însoţea a murit. Numărul condamnărilor obţinute de DNA a crescut an de an.

În primele zece luni din 2015, DNA a trimis în judecată peste 900 de persoane, inclusiv parlamentari, primari şi miniştri. Agenţia anticorupţie are o rată de condamnări de 90% şi a obținut anul trecut un număr record de 1.138 de condamnări.

Românii au cu mult mai multă încredere în DNA decât în guvern sau parlament, arată sondajele de opinie.

Partea negativă este că oamenii se aşteaptă acum ca DNA să se ocupe chiar şi de cazurile care nu sunt de competenţa sa, spune Kovesi. Dar popularitatea a ajutat la creşterea numărului de sesizări, punctul de pornire pentru cele mai multe investigaţii DNA.

“Corupţia a devenit una dintre temele principale în societatea românească. Faptul că am început să avem un grad ridicat de intoleranţă faţă de corupţie este parţial datorat activităţii procurorilor anticorupţie”, a spus Kovesi.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*