Rectificarea adoptată de Guvern: Sănătatea, educaţia şi drepturile sociale primesc mai mulţi bani. Investiţiile rămân pe planul doi/ Premierul Cioloş, apel la partide

dacian ciolos

Guvernul a aprobat miercuri prima rectificare a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale pe anul 2016, priorităţile fiind sănătatea, educaţia şi drepturile sociale, premierul Dacian Cioloş declarând că este prima dată când o rectificare în an electoral nu are amprentă politică. El a declarat că speră că Parlamentul va da dovadă în perioada următoare de aceeaşi responsabilitate privind gestiunea bugetului ca Guvernul.

”Cred că este pentru prima dată după mulţi ani de zile când facem o rectificare bugetară în an electoral, o rectificare fără o amprentă politică. Obiectivul nostru e de a finanţa politici publice anunţate, de a acoperi nevoi reale şi nu de a căuta, prin rectificarea bugetară, să câştigăm voturi în detrimentul eficienţei bugetare. E important să punem menţine un echilibru al bugetului între cheltuielile pentru investiţii, cheltuielile pentru consum. Acesta e modul nostru de abordare şi sper ca acest an electoral şi lunile care vin să evite tentaţii care să pună presiune nesustenabilă asupra bugetului”, a afirmat premierul Dacian Cioloş.

Prin rectificarea bugetară se asigură finanţarea necesară proiectelor şi politicilor publice promovate de Guvern, precum şi pentru punerea în aplicare a măsurilor decise de Parlament, un efort bugetar cumulat de peste 3 miliarde de lei, resurse asigurate cu menţinerea deficitului bugetar la parametri asumaţi în bugetul de stat pentru 2016: 2,8% din PIB în termeni cash şi 2,95% din PIB pe metodologia ESA, informează Guvernul.

Potrivit sursei citate, domeniul Sănătăţii va avea asigurate resurse destinate, în principal, punerii în plată a creşterii salariilor personalului medical, finanţării programelor de sănătate şi pentru de asigurare a medicamentelor compensate şi gratuite. Prin bugetele Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se alocă în plus 568,6 milioane lei, pentru asigurarea plăţii majorate a salariilor personalului medico-sanitar, începând cu 1 august 2016, măsură de care vor beneficia aproximativ 163.000 de persoane. De asemenea, prin rectificarea bugetară se vor asigura credite de angajament în valoare de 868,422 milioane lei, măsură ce va face posibilă extinderea tratamentului fără interferon al Hepatitei C pentru încă 10.000 de persoane şi asigurarea medicamentelor gratuite pentru mai mulţi pacienţi cu afecţiuni oncologice (melanom malign, cancer de prostată, cancer pulmonar).

Domeniul Educaţiei va primi în plus la rectificare 1,015 miliarde lei. Fondurile sunt destinate punerii în aplicare a deciziei Guvernului de majorare şi corectare a salariilor personalului didactic şi personalului auxiliar din învăţământ, atât din preuniversitar, cât şi din universitar, începând cu 1 august 2016, pentru implementarea măsurilor reparatorii adoptate de Parlament, precum şi pentru finanţarea unor proiecte din domeniu.

Tot prin această rectificare vor fi asiguraţi banii necesari pentru plata titlurilor executorii câştigate de cadrele didactice în anii anteriori şi care ar fi trebuit plătite până la sfârşitul anului 2015. De aceste măsuri vor beneficia aproximativ 280.000 de cadre didactice şi auxiliare. Pentru plata acestor drepturi salariale s-au alocat, în total, 417,8 milioane lei învăţământului universitar şi 597,9 milioane lei învăţământului preuniversitar.

De asemenea, a fost deblocată suma de 225 milioane de lei, bani pe care universităţile îi vor avea la dispoziţie atât pentru plata drepturilor salariale, cât şi pentru proiectele de investiţii.

Peste 2,8 miliarde lei au fost alocaţi Ministerului Muncii, fonduri necesare pentru plata drepturilor sociale. Aproximativ 1,4 miliarde lei sunt destinate plăţii indemnizaţiei pentru creşterea copilului, ajutoarelor sociale, alocaţiilor de stat pentru copii, indemnizaţiilor pentru persoanele cu handicap, conform măsurilor stabilite de Parlament. Cealaltă jumătate, respectiv suma de 1,429 miliarde lei, sunt bani necesari pentru asigurarea plăţii pensiilor până la sfârşitul anului.

În domeniul agriculturii, Guvernul a asigurat banii necesari pentru plata sprijinului acordat agricultorilor sub forma subvenţiilor pentru motorină, pentru trimestrele II şi III, precum şi pentru ajutorul de minimis acordat sectorului zootehnic. Ministerul Agriculturii a înregistrat o economie de 403,1 milioane de lei din plăţile FEGA (plata pe suprafaţă, redistributivă, sprijinul cuplat, micul fermier, tânărul fermier). La această economie s-au mai adunat alte 170,6 milioane de lei din redistribuirile pe indicatorii ministerului, în vreme ce 168,4 milioane de lei au fost înapoiate bugetului de stat Pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii, se asigură resurse suplimentare. La finanţarea iniţială de 95 de milioane de lei, după rectificare, se adăugă credite de angajament în sumă totală de 548 de milioane de lei. În acest moment, a fost asigurată posibilitatea contractării lucrărilor de irigaţii pentru anul 2016, cu termene de decontare în anii următori.

Pentru mediu, este prima rectificare pozitivă din ultimii ani. Astfel, proprietarii de păduri, persoane fizice şi juridice care deţin suprafeţe mai mici de 30 de hectare, vor primi sprijin pentru asigurarea pazei acestor păduri. În acest sens, Guvernul a alocat 14,5 milioane lei, fiind prima dată când se pune în aplicare această prevedere legală cuprinsă în Codul Silvic încă din 2008. Ca urmare a unor redistribuiri în cadrul bugetului Ministerului Mediului, Guvernul a alocat, prin rectificare, 85 de milioane de lei pentru investiţii în lucrări de apărare împotriva inundaţiilor.

Totodată, Guvernul a alocat suma de 1 milion de lei necesară operaţionalizării şi funcţionării, până la sfârşitul anului, unei instituţii importante în procesul de verificare a respectării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi: Consiliul de Monitorizare pentru implementarea Convenţiei pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

La capitolul investiţii, Executivul menţionează că în 2016, prin bugetul de stat, pentru investiţii au fost alocate peste 19,5 miliarde lei, cu două miliarde în plus faţă de cât s-a cheltuit în cursul anului trecut. Plăţile făcute din bani publici pentru proiectele de investiţii până la data de 30 iunie, reprezintă peste 4,6 miliarde lei, cu peste 45% mai mult comparativ cu suma plătită în aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv 3,196 miliarde lei. Pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, execuţia pe primele 6 luni din 2016 este la 5,695 miliarde lei, puţin mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, respectiv 5,598 miliarde lei.

Dacian Cioloş a subliniat că acest Cabinet îşi propune să accelereze proiectele de investiţii în a doua parte a anului.

Cât priveşte Dezvoltarea Regională, Executivul arată că gradul de utilizare a fondurilor aferente cheltuielilor de investiţii la MDRAP este de 49,6% din programul anual, respectiv 83,6% din programul aprobat pe semestrul I.

La capitolul Transporturi, Executivul susţine că la sfârşitul anului 2015, cele mai multe proiecte ale CNADNR şi CFR SA erau blocate din cauze birocratice, iar actualul Cabinet ”a simplificat procedurile de obţinere a acestor avize şi, în pofida impedimentelor birocratice, rezultatele arată un plus de 25% grad de realizare la Transporturi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”.

Printre alocările suplimentare prin rectificarea bugetară se numără şi contribuţia anunţată de Guvern pentru achiziţionarea operei ”Cuminţenia Pământului” – suma de 22,5 milioane lei, în bugetul Ministerului Culturii, reprezentând echivalentul în lei a sumei de 5 milioane euro.

Pentru situaţii neprevăzute, în Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului a fost alocată suma de 221,5 milioane lei.

Cioloş: Sper ca Parlamentul să facă dovadă de aceeaşi responsabilitate privind bugetul ca Guvernul

Premierul Dacian Cioloş a declarat miercuri, după adoptarea de către Executiv a rectificării bugetare, că speră că Parlamentul va da dovadă în perioada următoare de aceeaşi responsabilitate privind gestiunea bugetului ca Guvernul.

”Ne-am asumat plata drepturilor sociale, indiferent dacă au fost angajate anterior elaborării bugetului pentru 2016 sau au intervenit pe parcurs prin decizii ale Parlamentului în cursul acestui an. Prin rectificare alocăm pentru acest domeniu peste 2,8 miliarde de lei în bugetul Ministerului Muncii. (…) Aş vrea să revin asupra ideii de responsabilitate pe care ne-am asumat o în gestiunea acestui buget şi sper ca de aceeaşi responsabilitate să facă dovadă şi Parlamentul atunci când adoptă anumite proiecte de acte normative cu impact imediat, inclusiv asupra bugetului din acest an sau a anului viitor”, a subliniat prim-ministrul.

El a argumentat că este important să putem menţine un echilibru al bugetului între cheltuielile pentru investiţii şi cheltuielile pentru consum. ”Acesta e modul nostru de abordare şi sper ca acest an electoral şi lunile care vin să evite tentaţii care să pună presiune nesustenabilă asupra bugetului”, a adăugat Cioloş.

Judecătorii Curţii Constituţionale vor dezbate în data de 14 septembrie mai multe sesizări ale Guvernului privind sporuri şi stimulente votate de Parlament în luna iunie.

Astfel, Executivul a cerut CCR să declare neconstituţional sporul de 50% pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică acordat de Parlament personalului Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (A.N.F.P.), inclusiv demnitarii, amendament PSD însuşit de toate partidele. Guvernul a contestat şi alte tipuri de majorări acordate de Parlament – personalului bugetar care posedă titlul ştiinţific de doctor, personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi din Ministerul Transporturilor. Şi aceste privilegii au trecut cu votul tuturor partidelor. Guvernul a atacat la CCR şi modificările aduse de Parlament legilor 95/2006 şi 263/2004, prin care Ministerul Sănătăţii, ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, dar şi autorităţile administraţiei publice locale să poată acorda personalului medical şi de specialitate stimulente financiare lunare, în limita a două salarii minime brute pe ţară.

Executivul a reclamat în toate aceste cazuri că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare şi că impactul suplimentar generat de aplicarea acestor măsuri ar crea premisele unui dezechilibru bugetar şi, posibil, depăşirea ţintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecinţa încălcării Tratatului de la Maastricht.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *