Ultimele Știri

Răspunsurile nule ale ambasadelor rușinii

Demisia de onoare a lui Teodor Meleșcanu, după ce am retrăit situația de la primul tur al alegerilor, când mii de oameni nu au putut vota în diaspora, nu mai este o noutate, însă problema rămâne în continuare nerezolvată. Aseară câteva sute de cetățeni în fața sediului ACL, îi cereau lui Klaus Iohannis să recheme în țară toți șefii misiunilor diplomatice din locurile unde s-au înregistrat probleme în procesul de votare. La rândul lor, ambasadele dau vina pe BEC, MAE sau legislație, în timp ce reprezentanții lor au solicitat intervenția poliției locale sau a agenților de pază.

În Spania, Italia și Paris, unde sunt cele mai mari comunități de români, s-au înregistrat cele mai dramatice momente din istoria procesului de votare în care a fost implicată România. Incidentele violente dintre poliție și cetățenii, care așteptau de ore întregi să-și exprime alegerea, s-au înregistrat la Castellon, Paris, Torino, iar în celelalte zeci de secții de votare din diaspora, diplomații responsabili au gestionat cu greu volumul de votanți care s-au prezentat în străinătate la alegerilor prezidențiale.

Ambasadorul român din Italia, Dana Constantinescu a dezvăluit că Ministerul Afacerilor Externe nu a ținut cont de solicitările diplomaților: „Încă dinainte de cel de-al doilea tur de scrutin, având ca sursă autoritățile locale italiene și asociațiile românești, misiunile diplomatice și consulare din Italia au propus organizarea a 66 de secții de votare. Punctual, la CG Torino au fost propuse, printre altele, două secții de votare, dar și altele în Regiunea Piemonte care ar fi redus din fluxul de votanți al singurei secții aprobate în sediul CG Torino. Răspunsul de la București, prin care au fost aprobate prin ordin al ministrului doar 51 de secții, nu a ținut cont de aceste propuneri. Pentru a exemplifica, de la București s-au primit instrucțiuni pentru organizarea unei secții pe care nu am propus-o, și anume la Sondrio, unde în primul tur de scrutin s-au prezentat doar 48 de alegători”.

Răspunsul Ambasadei din Spania a venit doar printr-un comunicat cu o explicație vagă referitoate la procesul de votare: „La aproape toate cele 38 de secții de votare din Spania toți cetățenii care s-au prezentat au reușit să voteze până la momentul închiderii. Excepțiile s-au înregistrat la Coslada, Castellon de la Plana și la Valencia, unde, la momentul închiderii, au rămas în afara secției cetățeni care, din păcate, nu au putut să voteze. La Castellon de la Plana și Valencia s-au înregistrat situații în care a fost necesară prezența Poliției spaniole la închiderea secțiilor”.

Incidentele pretrecute în capitala Franței nu au fost justificate de diplomații din Paris, iar aceștia au refuzat să comunice cu presa, propunând să transmitem solicitarea către Biroul de presă al MAE, la fel precum și alte ambasade din străinătate.

Totuși, reprezentanții diplomatici nu au uitat să se laude cu faptul că în 16 noiembrie peste 360.000 au votat în diaspora, un număr dublu față de cel înregistrat în primul tur al alegerilor prezidențiale.

 

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*