Ultimele Știri

Raport deplin MCV: Parlament criticat, DNA lăudat, iar corupția din școli și spitale, de neignorat

Raportul MCV pentru România a fost publicat astăzi, iar criticile sunt persistente în documentul Comisiei Europene, chiar dacă s-au înregistrat numeroase progrese în domeniul justiției.

Cele mai mari probleme, conform raportul MCV, se înregistrează în Parlament, la Avocatul Poporului, în instituțiile medicale și de educație, unde corupția este încă semnificativ de prezentă. În schimb, instituții precum DNA, ANI, ÎCCJ și CSM sunt lăudate de oficialii europeni.

Parlamentul și Avocatul Poporului

Parlamentul României este dur criticat în raportul MCV, fiind acuzat că a protejat parlamentarii care au probleme cu legea. Potrivit documentului emis de Executivul comunitar, deciziile adoptate de Legistativul român, de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alți cetățeni, nu au la bază „criterii obiective” și nici o agendă clară.

În raport se mai atrage atenția că au existat și situații în care „Parlamentul a dat dovadă de reticență” în a aplica hotărârile judecătorești definitive sau deciziile Curții Constituționale. De exemplu, Cătălin Teodorescu, deputatul PDL, care este vizat în dosarul fostei şefe a DIICOT Alina Bica, colegii săi din Parlament i-au păstrat imunitatea, iar un asemenea caz, în care deja un deputat PSD a scăpat de arest este cel al lui Vlad Cosma, cercetat pentru tafic de influență.

Nici Guvernul nu scapă de criticile oficialilor europeni, deși Victor Ponta deja s-a arătat foarte mulțumit de raport la începutul ședinței publice de astăzi a Executivului. „Cu toate că guvernul recunoaște din ce în ce mai clar necesitatea combaterii corupției generalizate, amploarea problemei impune o abordare mai sistematică”, se precizează în raportul MCV.

Criticat de oficialii europeni, nu numai de activiști sau revoluționari, este și Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, în raportul făcându-se referiri la neimplicarea acestuia în contestarea unor ordonanțe de urgență la CCR, care este responsabilitatea acestuia.

Corupție evolutivă

O sursă de îngrijoare pentru oficialii europeni, cât și pentru noi, nu și pentru politicieni, o reprezintă „practicile neunitare” ale instanțelor de judecată. Totuși, în document se remarcă că progresele din raportul precedent, au fost continuate, doar că mai trebuie consolidate, mai ales că încrederea populației în sistemul judiciar a crescut semnificativ.

„Ultimele rapoarte MCV au putut să consemneze o evoluție pozitivă a luptei anticorupție, un trend pozitiv care a fost confirmat și în anul 2014. Astfel de aspecte au fost sesizate la nivelul DNA, dar și la nivelul ÎCCJ”, se arată în document.

Oficialii europeni remarcă faptul că DNA a investigat „o gamă variată de cazuri de corupție din toate sectoarele publice și politicieni din toate partidele”. Raportul subliniază că dosarele trimise în judecată, precum și anchetele în curs de derulare, vizează „actuali și foști miniștri, parlamentari, primari, judecători și procurori cu funcție de conducere”.

Pe lângă numărul în creștere al cazurilor de corupție în rândul judecătorilor și procurorilor, raportul MCV consemnează și corupția din educație, în special pe cea legată de examenele de Bacalaureat, precum și pe cea din sistemul medical.

Presiuni asupra justiției

În ceea ce privește presiunile asupra justiției, Comisia menționează că a primit un număr mare de reclamații de la instituțiile judiciare, care au fost atacate de către politicieni sau reprezentanți ai presei. În raportul MCV, aceste atacuri sunt catalogate drept „atacuri motivate politic asupra judecătorilor, procurorilor, asupra familiilor acestora, dar și asupra instutițiilor judiciare în general”. Oficialii europeni atrag atenția că acest lucru contrastează cu practica din multe alte state membre. În raport se mentionează, însă, că atacurile la adresa justiției sunt mai puțin numeroase ca în alți ani.

Recomandarea MCV

Oficialii europeni mai recomandă o procedură transparentă în cazul desemnării noului șef al DIICOT, precum și pentru revizuirea a modului în care se fac numirile pe posturile importante din sistemul de justiție.

„Acum s-a ivit ocazia de a testa aceste progrese, în momente deosebit de sensibile, în special în ceea ce privește numirile în posturi de conducere”, consideră Comisia Europeană.

AICI poate fi văzut documentul original.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*