PSD și UDMR vor o lege care să îi scape de conflictul de interese

vot

Doi deputaţi PSD şi unul UDMR au depus o propunere legislativă de interpretare a articolului 38 din Statutul deputaţilor şi senatorilor, care se referă la interdicţia angajării rudelor de până în gradul 3 la cabinetele parlamentare, prin care să se precizeze clar că, înainte de data de 21 august 2013, nu a existat o restricţie privind angajarea acestor rude, iar legea nu se aplică retroactiv, în condiţiile în care ANI a constatat, la sfârşitul anului trecut, că 32 de foşti şi actuali parlamentari s-au aflat în conflict de interese.

Cei peste  o sută  de senatori și deputați  care și-au angajat rudele la propriile cabinete  parlamentare înainte de data de 21 august 2013 ar putea  fi scăpați de efectele verificărilor Agenției  Naționale de Integritate.  Totul depinde de primul vot pe  care  plenul reunit  ar trebui să-l dea în prima ședință de  după Paști  în  cazul unui proiect de  hotărâre a Comisiei pentru statut care a  venit  cu o nouă interpretare  asupra  prevederilor  legii  în privinţa angajării rudelor în birourile parlamentare. Dacă proiectul va  fi adoptat,  se crează precedentul perfect și pentru primarii care au  avut practici similare înainte de data  invocată.

Frați, fiice, fii, nore, cumnați sau sotii.  Toți se regăsesc  printre persoanele care au ajuns să lucreze la birourile parlamentarilor în posturi de referent sau de consilieri. Pentru serviciile lor primeau câteva mii de lei pe lună,  prejudiciul putând   ajunge astfel după cinci  ani de activitate la  aproape jumătate de milion de lei per persoană din bani publici.

Din momentul reglementării  angajării propriilor  rude la cabinetele parlamentare ca  un conflict de interese,  inspectorii ANI au identificat 144 de senatori și deputați care  au apelat la această practică.  Aleșii au simțit  fiori pe  spinare din momentul în care procurorii de la Secția de urmărire penală din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au intrat  pe fir. Anul trecut, aceștia  au transmis  adresă către Parlament prin care au solicitat documente în legătură cu   aceste cazuri de nepotism. Dacă faptele se vor confirma, poate fi vorba de infracțiunea de conflict de interese.

Tot anul trecut, Agenția Națională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă în cazul a 32 foști sau actuali parlamentari, respectiv 14 actuali deputați, 17 foști deputați și un senator. Printre ei  nume cunoscute, precum Mădălin Voicu, Cătălin Croitoru, fostul ministru Relu Fenechiu şi Mihăiţă Calimente.

Dintre aceștia, în cazul a trei foști deputați și a unui senator, Agenția a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea verificării indiciilor privind posibila săvârșire a infracțiunii de conflict de interese, ca urmare a angajării de către aceștia a propriilor rude în cadrul birourilor parlamentare.

Cel mai cunoscut caz este al liderului deputaţilor UDMR, Mate Andras Levente. Trimis în judecată de procurorii Parchetului general, pentru conflict de interese, fiind acuzat că şi-a angajat soţia la Parlament, iar aceasta a obţinut astfel venituri de 5.508 lei,  el a fost condamnat definitiv şi irevocabil la şase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.

De altfel, tot un udemerist  încearcă  acum să-și scape colegii aflați în suferință și sătui să fie  nevoiți să se  tot uite   după umăr după ANI sau DNA. Ideea exonerării de  responsabilitate a  acelor parlamentari care și-au angajat  rudele înainte de intrarea în vigoare a acestei interdicții, pe motiv  că nu știau  de ea și nu a intrat în vigoare în  statutul  senatorilor și deputaților decât de la data de 21 august 2013 îi aparține deputatului Marton Arpad, unul dintre cei mai aprigi adversari ai ANI în Parlament, după fostul său coleg, Gyorgy Frunda.

Deputatul UDMR  a reușit  să-i  convingă pe ceilalți  membri ai comisiei parlamentare de statut să  vină  cu acest proiecte de  hotărâre  prin care se stipulează că prevederile   conținute la art.38, alin 11 din legea 96/2006, respectiv interdicția  conform  căreia rudele/afinii acestuia pana la gradul al III-lea nu pot fi angajati la respectivul birou parlamentar, nu are caracter  retroactiv. Drept urmare, nu poate   produce    efecte  juridice sau penale asupra faptelor  săvârșite de  senatori și deputați ănainte de intrare în vigoare a  noii modificări  în lege, propun  membrii comisiei de statut.

Dacă această propunere va trece, pe  4 mai, de plenul reunit al Parlamentului,  efectele  ei nu se vor limita  doar la parlamentari.  Sute de actuali primari ar putea profita de crearea acestui precedent pentru a face pe  neștiutorii și a cere  absolvirea  lor de  păcatul nepotismului.

În prezent, participarea primarului în adunările generale ale acționarilor unor companii de utilități este cel mai des motiv de incompatibilitate invocat de ANI în cazul edililor. Pe lângă a aceste situații,  peste o sută de primari au fost  găsiți în conflicte de  interese  după ce şi-au angajat rudele în instituţiile pe care le conduceau sau au încheiat contracte cu ele.  Mulți dintre ei  sunt  acum cercetați de Parchet.

Nu este  nici prima, nici ultima  încercare de acest fel. Unul dintre cele mai mari scandaluri din Justiție, care ar fi mutilat obiectul de activitatea al DNA și ANI, s-a produs pe 10 decembrie 2013, așa-numita “marțea neagră”.

Parlamentarii  fostului USL au operat atunci o modificare ce viza subiectul activ al infracțiunii de conflict de interese, subiect care urma să nu mai fie “funcționarul public”, ci persoana “cu contract de muncă și o fișă a postului”. Erau scoși astfel de sub răspunderea penală oficialii aleși sau numiți și funcționarii publici. A  fost  nevoie atunci de intervenția a 92 de judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceștia au sesizat Curtea Constituțională, iar aceste for a declarat neconstituționale modificările operate de deputați.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *