Ultimele Știri

Programul de guvernare al Cabinetului Cioloş. Ce modificări aduce

Planul Guvernului Cioloş cuprinde modificarea de urgenţă a legislaţiei electorale astfel încât primarii şi preşedinţii de consilii judeţene să fie aleşi în două tururi de scrutin, ar alegerile să fie comasate şi toţi aleşii să aibă mandat de 5 ani, ceea ce ar însemna revizuirea Constituţiei. Totodată, în programul de guvernare este prevăzută ”susţinerea fără rezerve a independenţei justiţiei şi a continuării luptei împotriva corupţiei”, inclusiv prin revizuirea sistemului de imunităţi şi aplicarea strictă a regimului de incompatibilităţi.

dacian ciolos

Printre priorităţile noului guvern, potrivit programului prezentat, figurează amendarea, de urgenţă, a legislaţiei electorale cu stabilirea a două tururi de scrutin pentru alegerile de primari şi preşedinţi de consilii judeţene, eliminarea pragului pentru consiliile locale, reducerea numărului de semnături pentru independenţi, posibilitatea asocierii unor independenţi pe liste pentru consiliile locale, facilitarea creării de secţii de votare pentru diaspora, acolo unde există o prezenţa semnificativă a cetăţenilor români, obiectivul fiind acela că niciun proces electoral din România să nu mai fie vreodată pus sub semnul întrebării din cauza modului de organizare.

În acelaşi timp, programul prevede şi un proiect de comasare a alegerilor prin uniformizarea tuturor mandatelor la cinci ani şi alinierea datelor pentru alegerile prezidenţiale, parlamentare, europarlamentare şi locale în scopul minimizării impactului negativ al proceselor electorale asupra vieţii economice şi sociale a ţării. Acest proiect ar presupune însă revizuirea Constituţiei, care prevede clar că mandatul Parlamentului şi al aleşilor locali este de patru ani, în timp ce mandatul şefului statului este de cinci ani.

De asemenea, noua echipă guvernamentală îşi propune digitalizarea listelor electorale în regim de urgenţă şi informatizarea procesului electoral pentru a evita fraudele electorale.

Un alt punct este urmărirea aplicării stricte a legislaţiei privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Planul de măsuri al guvernului Cioloş mai prevede facilitarea implicării grupurilor din societatea civilă în formularea de iniţiative legislative, principalul obiectiv fiind acela de a armoniza numărul minim de semnături pentru o propunere legislativă prin iniţiativa cetăţenească, cu numărul de alegători pentru un post de parlamentar. Logică este aceea că dacă un anumit număr de alegători sunt reprezentaţi în parlament de un parlamentar, acelaşi număr de alegători să poată propune un proiect legislativ în mod direct, prin iniţiativa cetăţenească, se mai arată în programul de guvernare.

Program de guvernare prevede revizuirea sistemului de imunităţi

Revizuirea sistemului de imunităţi şi aplicarea strictă a regimului de incompatibilităţi sunt incluse în planul de măsuri al noului Guvern Cioloş, potrivit programului de guvernare transmis luni Parlamentului.

Guvernul va funcţiona pentru o perioadă de un an şi îşi va concentra activitatea pe mai multe obiective, primul dintre ele fiind întarirea democraţiei elective şi a statului de drept care să creeze premisele resetării mediului politic din România, se arată în documentul transmis Parlamentului.

La capitolul statul de drept, sunt enunţate câteva principii cum ar fi „susţinerea fără rezerve a independenţei justiţiei” şi continuarea luptei anticorupţie.

În acest sens, potrivit programului de guvernare, este vizată întărirea legislaţiei privind consolidarea integrităţii în instituţiile publice prin revizuirea sistemului de imunităţi, aplicarea strictă a legislaţiei privind incompatibilităţile, conflictul de interese, declararea averilor, a legislaţiei anticorupţie şi a codurilor de integritate.

Viziunea economică a Guvernului Cioloş – renegocierea ţintelor de deficit, strategie de investiţii pe zece ani. Toate companiile de stat, administrate de o singură structură

Noul guvern va renegocia cu Comisia Europeană termenii Obiectivului Bugetar pe Termen Mediu (MTO), care vizează ţintele de deficit, potrivit programului de guvernare, care mai prevede şi elaborarea unui plan de investiţii pe zece ani, aprobat de toate partidele politice şi cu consultarea mediului privat, a specialiştilor şi a societăţii civile. Totodată, noul executiv vrea ca toate companiile de stat să fie administrate printr-o singură structură administrativă.

Guvernul nu îşi asumă să se angajeze pe toate fronturile de reformă, dar îşi asumă măsuri concrete

Guvernul nu poate şi nu îşi va asuma să se angajeze pe toate fronturile de reformă în societatea românească, însă ”îşi asumă un set de măsuri concrete, limitate ca număr, dar cu impact şi relevanţă sistemică”, se arată în programul de guvernare transmis luni Parlamentului.

Programul de guvernare al Cabinetului Cioloş are 13 pagini şi este împărţit în trei capitole mari: viziune, priorităţi, plan de măsuri.

”Societatea românească a fost martora unei tragedii fără precedent în istoria ei recentă. Mai mult de 50 de vieţi au fost pierdute ca urmare a unor carenţe de integritate în modul în care administraţia din România îşi serveşte cetăţenii. Această realitate tragică a creat un orizont de aşteptare la nivelul societăţii care a mers dincolo de cauzele ei imediate şi care nu poate fi ignorat. Totodată, a dat un mandat moral partidelor politice alese în mod democratic în Parlamentul României, de a conferi încredere unei formule de guvernare în afara practicii politice consacrate. Programul acestui Guvern trebuie să răspundă acestor realităţi şi să găseasca soluţii care să aibă efect atât în perioada limitată a mandatului primit, dar să şi pună bazele unor dezvoltări de structură în viitor. Acest Guvern nu poate şi nu îşi va asuma să se angajeze pe toata fronturile de reformă în societatea romanească. Dar ceea ce îşi asumă acest Guvern e un set de măsuri concrete, limitate ca număr, dar cu impact şi relevanţă sistemică, pentru care intenţionează să dea seama la final de mandat faţă de forţele politice şi faţă de societate”, îşi începe Dacian Cioloş programul de guvernare.

”La nivel politic, e necesar un răgaz în care partidele politice să îşi definească programele şi echipele cu care vor participa în cursa electorală. Cetăţenii, la rândul lor, trebuie să îşi sporească interesul şi implicarea în viaţă socială a comunităţilor din care fac parte, astfel încât să poate participa activ şi cât mai bine şi independent informaţi în procesul electoral. Sarcina acestui Guvern va fi de a crea cadrul necesar, neutru din punct de vedere politic, în care aceste pregătiri structurale să aibă loc. (…) Nu în ultimul rând, Guvernul va testa şi aplică noi metode de lucru în ceea ce priveşte funcţionarea internă a aparatului central (Guvern şi ministere), în încercarea de a lasă la finalul mandatului o serie de soluţii alternative viabile pentru bună funcţionare a administraţiei”, se menţionează în programul de guvernare.

În ceea ce priveşte politicile şi domeniile economice prioritare, ”obiectivul major al acestui Guvern este acela de consolidare a parametrilor macro-economici, a perspectivelor de dezvoltare durabilă a ţării”.

În acest sens, Guvernul ”se va concentra pe identificarea şi eliminarea vulnerabilităţilor în absorbţia fondurilor europene, va angaja contacte imediate cu toate serviciile Comisiei Europene responsabile de gestionarea diverselor instrumente financiare şi va identifica soluţii de implementare şi eliminare a blocajelor”.

În programul de guvernare se mai arată că investiţiile în infrastructură vor fi tratate cu prioritate, fiind elementul esenţial în deblocarea potenţialului de atractivitate investiţională a României, iar stadiul proiectelor care sunt în curs pe toate tronsoanele pan-europene (rutiere şi CF) va fi evaluat pentru a se grăbi derularea lor.

În privinţa agendei de politică externă, programul de guvernare vizează ”poziţionarea fermă în contextul geopolitic actual, care devine din ce în ce mai complex şi dificil”.

”Coeziunea politică în cadrul Uniunii Europene a fost erodată în ultimul an de crize profunde, cea a monedei Euro, provocarea sistemului actual de Tratate venind din partea Marii Britanii, criză fără precedent a migraţiei către Europa sau atacurile teroriste de mare amploare din Franţa. Toate aceste crize au expus lacune în arhitectură juridică şi instituţională a Uniunii, care trebuie rezolvate printr-o desăvârşire a procesului de integrare în domenii precum piaţă unică, moneda comună, sau cadrul de funcţionare a spaţiului Schengen. În acelaşi timp, ele au relevat diferenţe majore de viziune între state sau blocuri de state şi, pe acest fond, curentele politice de factură populist-extremistă au căpătat relevanţă electorală din ce în ce mai mare şi într-un număr sporit de state europene”, mai prevede programul de guvernare.

Potrivit acestuia, ca al 7-lea stat că mărime în Uniunea Europeană, România nu trebuie să asiste pasiv la marile dezbateri de esenţă care se prefigurează în cursul anului 2016, ci trebuie să îşi aleagă strategia de negociere în ceea ce priveşte cerinţele Marii Britanii, să îşi fixeze poziţia în gestionarea crizei migranţilor şi în reformulările de politici europene care vor apărea inevitabil în următoarele 6 luni la nivelul regulilor de funcţionare Schengen, fie pe domeniul protecţiei frontierelor, a integrării migranţilor sau a sistemul comun de azil.

”România îşi va urmări interesele ei naţionale în toate aceste dezbateri, dar în acelaşi timp va promova valorile şi principiile cheie care au stat la baza Uniunii Europene. Acest Guvern va caută alianţe de context cu acele state membre care au viziuni comune pe aceste teme şi îşi va maximiza votul în cadrul procesului decizional. (…) Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii a fost şi rămâne reperul central al politici externe a României”, mai prevede programul de guvernare.

În document se face referire şi la politică promovată de Federaţia Rusă în vecinătatea estică a Uniunii Europene şi a României, care ”generează o instabilitate continuă, cu efect de durată, faţă de care România trebuie să găsească răspunsuri şi strategii adaptate”.

”Conflictul din Siria şi relaţia Uniunii Europene cu Turcia, pe cale să fie fundamental recalibrată, vor crea oportunităţi de politică externă pe care România va trebui să le gestioneze cu atenţie atât în formulările de poziţii la nivel european dar şi în relaţiile bilaterale”, se mai menţionează în primul capitol al programului de guvernare.

Planul de măsuri cuprinde 13 subcapitole: întărirea democraţiei elective şi a statului de drept, care să creeze premisele resetării mediului politic, stabilitatea mediului economic, accelerarea proceselor de reformare a statului, educaţie şi sănătate, agricultură şi pescuit, energie, transporturi şi infrastructură, dezvoltare socială, cultură, media, minorităţi, mediu, tineret şi sport, statul şi siguranţa naţională, externe şi afaceri europene, fonduri europene, românii de pretutindeni şi, ultimul capitol, IT.

Lista Cabinetului Cioloş şi programul de guvernare vor fi supuse votului de încredere al Parlamentului marţi, într-o şedinţă comună a celor două Camere.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*