Ultimele Știri

Primăvara vine cu un mărțișor

Mărțișor

Sosirea primăverii este însoțită în mod tradițional de un mărțișor. Firul împletit cu roșu și alb a primit de-a lungul timpului diverse semnificații, de la aducător de noroc la simbol al renașterii naturii.

Mărțișorul este o tradiție românească, care este cu mult anterioară creștinismului, având legatură cu scenariul ritual al anului nou agrar, celebrat primăvara.

Până în veacul trecut, mărțișorul se dăruia copiilor și tinerilor – fete și baieți deopotrivă – de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui, iar astăzi se obișnuișește să se aducă în dar doar femeilor.

Șnurul de mărțișor, format din doua fire de lână rasucite, colorate în alb și roțu, sau în alb și negru, reprezintă unitatea contrariilor: vara-iarna, căldura-frig, lumină-întuneric, fertilitate-sterilitate. Mărțișorul era legat la mână, prins în piept și purtat, după zone, până la Florii, Paște, Armindeni, sau până la înflorirea unor pomi fructiferi. Apoi era agățat, ca semn benefic, pe ramurile înflorite de măceși, viță-de-vie, vișin, cireș, sau era aruncat în direcția de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: „Ia-mi negretele și dă-mi albetele”. 

Unele legende populare spun că mărțișorul ar fi fost tors de Baba Dochia, probabil o veche zeitate agrară, care, ajunsă la vârsta senectuții, moare și apoi renaște la echinocțiul de primăvară.

Mărțișorul are o legătură directă și cu faptul că la geto-daci anul nou începea la 1 martie. Astfel, luna Martie era prima lună a anului, fiindcă calendarul popular avea două anotimpuri: vara și iarna, iar mărțișorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou împreuna cu urările de bine.

Răspândit în toate zonele țării, mărțișorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu, iar folcloristul Simion Florea Marian relatează în cartea „Sărbătorile la români” că în Moldova, Muntenia, Dobrogea și unele părți ale Bucovinei exista obiceiul ca părinții să lege, la 1 martie, copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână. Moneda, legată cu un șnur roșu, un gaitan din două fire răsucite din mătase roție sau albă sau mai multe fire de argint și aur se numește mărțișor, martigus sau mart.

În prezent, mărțișorul este purtat întreaga luna martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că acesta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României, pomii sunt împodobiți de mărțișoare. În Transilvania, mărțișoarele se atârnă de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se vor speria duhurile rele.

Mărțișorul este o tradiție în România, Republica Moldova și teritoriile învecinate locuite de români sau aromâni. Obiceiuri similare sunt întâlnite în Bulgaria, Albania, Macedonia.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*