Ultimele Știri

Preşedintele CCR: Nu ştiu dacă revenirea la două tururi ar afecta alegerile. Noi nu schimbăm legile

zegrean

Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat, miercuri, că nu ştie dacă revenirea la două tururi de scrutin ar afecta într-un fel alegerile, afirmând că CCR nu schimbă legi, ci spune dacă acestea sunt constituţionale sau nu.

”Ei (Comisia de la Veneţia) spun să nu se modifice legea electorală cu cel puţin un an înainte de alegeri, dar asta nici nu ştiu dacă ar fi o schimbare care ar afecta într-un fel alegerile, pentru că este vorba de un tur, de două tururi, de trei, nu ştiu. (…) Nu ştiu dacă restrânge (drepturile-n.r.), nu am făcut socoteala asta. Eu ştiu că am avut o perioadă în care s-au făcut alegeri într-un singur tur, în două tururi. Comisia de la Veneţia spune că fiecare stat este liber să aleagă sistemul de vot”, a afirmat Augustin Zegrean înaintea şedinţei în care judecătorii CCR dezbat sesizarea jurnalistului Liviu Avram privind organizarea alegerilor locale într-un singur tur de scrutin.

Augustin Zegrean a subliniat că CCR nu schimbă legi, ci doar spune dacă sunt constituţionale sau nu.

”Noi nu schimbăm legile, noi spunem dacă sunt constituţionale sau nu. Nu spunem să se aplice astăzi sau mâine sau la următoarele alegeri. O singură dată am făcut asta (la referendum-n.r.), pentru că voiam să se respecte solicitarea Comisiei de la Veneţia”, a răspuns Zegrean, întrebat dacă eventualele modificări de legislaţie vor fi aplicate începând cu alegerile locale din 5 iunie.

Întrebat dacă CCR va ţine cont de recomandările Comisiei de la Veneţia, Zegrean i-a întrebat pe jurnalişti dacă ei ţin cont de recomandări sau de dispoziţii.

Întrebat ce înseamnă reprezentativitate în cazul unui primar, Zegrean a răspuns: ”Înseamnă că este cel mai bun dintre câţi au participat la vot”. El a mai afirmat că sistemul actual, într-un singur tur, funcţionează după regula ” cine ia mai multe voturi numeric acela câştigă”.

Augustin Zegrean a precizat că CCR a mai primit încă 30 de sesizări cu privire la legislaţia electorală.

Pe 16 aprilie, Tribunalul Bucureşti i-a dat câştig de cauză jurnalistului Liviu Avram şi a decis transmiterea către Curtea Constituţională a sesizării sale privind excepţia articolelor din lege privind numărul necesar de semnături pentru un candidat independent şi organizarea alegerilor locale într-un singur tur. Decizia Tribunalului Bucureşti a venit în cadrul unui proces deschis de jurnalist, care şi-a depus candidatura la Primăria Capitalei, ca independent, tocmai pentru a putea ridica excepţia de neconstituţionalitate asupra legii.

Liviu Avram şi-a depus candidatura pentru funcţia de primar general al Capitalei, depunând o listă cu doar trei semnături de susţinere, demers care i-a permis să aducă în atenţia CCR articolul 50, alineatul 2 (Legea 115/2015-n.r.), referitor la numărul de semnături necesare depunerii candidaturilor, cerând în aceeaşi sesizare şi extinderea controlului CCR asupra articolului 101, alineatul 2 care prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin.

„Am găsit temei de neconstituţionalitate şi în articolul care impune un anume număr de semnături pentru candidaţii independenţi. Pentru municipiul Bucureşti mi-a rezultat că se cer 18.000 de semnături şi am folosit ca precedent decizia CCR din februarie 2015 care a spus că 25.000 de mii de semnături pentru înfiinţarea unui partid este o cerinţă excesivă. Parlamentul a luat act de acea decizie şi a spus că se pot înfiinţa partide doar cu trei semnături de susţinere. Luând ca model ceea ce a decis Parlamentul, am depus o candidatură pentru funcţia de primar general al Capitalei, doar cu trei semnături, ca fiind singurul reper legal de care m-am putut agăţa ca să demonstrez că şi 18.000 este mult, ca şi 25.000, presupunând un efort logistic similar”, a explicat Avram.

El a mai spus că a cerut extinderea controlului CCR şi asupra alegerii primarilor într-un singur tur, afirmând că cei care candidează independent trebuie să îndeplinească condiţii exigente de reprezentativitate, în timp ce pentru cei aleşi legea coboară sub standarul constituţional criteriul de reprezentativitate.

„Am cerut în aceeaşi procedură extinderea controlului CCR şi asupra alegerii primarilor într-un singur tur pe considerentul că nouă, candidaţilor, ni se cer condiţii foarte exigente de reprezentativitate când ne depunem candidaturile, dar în aceeaşi lege se coboară sub standarul constituţional criteriul de reprezentativitate pentru cel care va fi efectiv primar. Demonstrez cumva în cadrul excepţiei că alegerea primarilor într-un singur tur nu generează primari reprezentativi aşa cum cerere Constituţia”, a mai explicat jurnalistul Liviu Avram.

Jurnalistul a reuşit să obţină judecarea legii la CCR, în condiţiile în care, cu doar o zi înainte, Curtea de Apel Bucureşti a respins o altă plângere formulată de PNL pe tema organizării alegerilor locale în două tururi de scrutin.

Judecătorii CCR decid miercuri soarta alegerilor locale într-un singur tur de scrutin 

Judecătorii Curţii Constituţionale dezbat miercuri sesizarea jurnalistului Liviu Avram privind organizarea alegerilor locale într-un singur tur de scrutin, şedinţa urmând să înceapă la ora 10.00. 

Dezbaterea are loc cu doar două zile înainte de startul oficial al campaniei electorale şi, în eventualitatea admiterii excepţiei, ar putea schimba jocurile politice.

În cazul în care Curtea decide că articolul din lege care stabileşte desfăşurarea alegerilor într-un singur tur de scrutin contravine Legii fundamentale, Parlamentul ar trebui să modifice legea. O altă variantă ar fi intervenţia Guvernului printr-o ordonanţă de urgenţă care să pună în acord legea cu decizia judecătorilor.

Deşi PNL a făcut demersuri în instanţă pentru a contesta legea la CCR, dosarul a ajuns pe masa judecătorilor constituţionalişti datorită unui jurnalist.

Pe 16 aprilie, Tribunalul Bucureşti i-a dat câştig de cauză jurnalistului Liviu Avram şi a decis transmiterea către Curtea Constituţională a sesizării sale privind excepţia articolelor din lege privind numărul necesar de semnături pentru un candidat independent şi organizarea alegerilor locale într-un singur tur.

Decizia Tribunalului Bucureşti vine în cadrul unui proces deschis de jurnalist, care şi-a depus candidatura la Primăria Capitalei, ca independent, tocmai pentru a putea ridica excepţia de neconstituţionalitate asupra legii.

Liviu Avram şi-a depus candidatura pentru funcţia de primar general al Capitalei, depunând o listă cu doar trei semnături de susţinere, demers care i-a permis să aducă în atenţia CCR articolul 50, alineatul 2 (Legea 115/2015-n.r.), referitor la numărul de semnături necesare depunerii candidaturilor, cerând în aceeaşi sesizare şi extinderea controlului CCR asupra articolului 101, alineatul 2 care prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin.

„Am găsit temei de neconstituţionalitate şi în articolul care impune un anume număr de semnături pentru candidaţii independenţi. Pentru municipiul Bucureşti mi-a rezultat că se cer 18.000 de semnături şi am folosit ca precedent decizia CCR din februarie 2015 care a spus că 25.000 de mii de semnături pentru înfiinţarea unui partid este o cerinţă excesivă. Parlamentul a luat act de acea decizie şi a spus că se pot înfiinţa partide doar cu trei semnături de susţinere. Luând ca model ceea ce a decis Parlamentul, am depus o candidatură pentru funcţia de primar general al Capitalei, doar cu trei semnături, ca fiind singurul reper legal de care m-am putut agăţa ca să demonstrez că şi 18.000 este mult, ca şi 25.000, presupunând un efort logistic similar”, a explicat Avram.

Liviu Avram a mai spus că a cerut extinderea controlului CCR şi asupra alegerii primarilor într-un singur tur, afirmând că cei care candidează independent trebuie să îndeplinească condiţii exigente de reprezentativitate, în timp ce pentru cei aleşi legea coboară sub standarul constituţional criteriul de reprezentativitate.

„Am cerut în aceeaşi procedură extinderea controlului CCR şi asupra alegerii primarilor într-un singur tur pe considerentul că nouă, candidaţilor, ni se cer condiţii foarte exigente de reprezentativitate când ne depunem candidaturile, dar în aceeaşi lege se coboară sub standarul constituţional criteriul de reprezentativitate pentru cel care va fi efectiv primar. Demonstrez cumva în cadrul excepţiei că alegerea primarilor într-un singur tur nu generează primari reprezentativi aşa cum cerere Constituţia”, a mai explicat jurnalistul Liviu Avram.

Jurnalistul a reuşit să obţină judecarea legii la CCR, în condiţiile în care, cu doar o zi înainte, Curtea de Apel Bucureşti a respins o altă plângere formulată de PNL pe tema organizării alegerilor locale în două tururi de scrutin.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*