Ultimele Știri

Poveştile emigranţilor instalaţi la frontiera cu Ungaria

Emigranţi afgani in Subotica

În timp ce oficialii români par desprinşi de pe un alt tărâm când vine vorba de fluxul de emigranţi din Africa şi Orientul mijlociu, Ungaria vrea să contruiască un zid de patru metri la frontiera cu Serbia, în apropierea căreia s-au instalat deja sute de refugiaţi sirieni şi afgani.

Ghemuiţi în întuneric, la 500 de metri de granița cu Ungaria, cei 15 de refugiați sirieni șoptesc despre modul în care aceştia urmează să treacă graniţa Uniunii Europene şi să înceapă o viaţă nouă. Sunt deja câţiva kilometri de când ei şi-au oprit telefoanele şi s-au înarmat cu beţe pentru a se proteja de gangsterii locali.

În linişte aceştia se organizează în perechi, pentru că astfel nu se vor putea declanșa senzorii de căldură de la graniță. În acest moment, un farmacist în vârstă de 23 de ani, Mohamed Hussein, absent de la discuţie decide să-şi aprindă o țigară.

„Stinge-o!”, vine un îndemn colectiv, care trădează un sentiment accelerat de frică.

„Granița dintre Grecia și Macedonia a fost foarte usor de trecut” șoptește Selim, în vârstă de 36 de ani, manager de vânzări, a cărui casă în vechea localitate Aleppo a fost distrusă de o rachetă. „Cea mai dificilă încercare va fi granița cu Ungaria”, spune acesta.

În cursul acestei săptămâni guvernul ungar a decis elaborarea unui plan de stopare a emigranţilor la frontiera cu Serbia, iar un prim pas ar fi construirea unui zid pe o distanţă de 177 de km.

„Trebuie să oprim potopul”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Zoltán Kovács.

Conform acestuia, Ungaria este cea mai afectată ţară europenă din urma fluxului de emigranţi, cu peste 50.000 de oameni care au trecut ilegal frontiera începând cu luna ianuarie, ceea ce este comparabil cu afluxul cu care se confruntă şi țările mediteraneene.

Refugiaţi sirieni în serbia

Într-o pădure de pe albia unui râu afluent al Dunării se află una dintre principalele artere secrete de pătrundere în Ungaria din Serbia – în special pentru sirieni. „Oamenii încep să se adune aici în jurul orei patru sau cinci după-amiază”, a declarat doctorul sirian Abu Khalil. „Și apoi mergem toată noaptea.”

În alte puncte de trecere de-a lungul frontierei, migranții plătesc contrabandiștii pentru a-i ajuta să treacă graniţa, însă aici, toată lumea se ghidează după îndrumările lăsate de către cei care au trecut prin această zonă în săptămânile anterioare.

Printre refugiaţii sirieni adunaţi există medici și oameni de afaceri, copii și bătrâni, care spun că nici măcar un zid nu le va pune piedici. „Noi suntem sirieni şi putem rezolva orice problemă. Noi primii am inventat limba scrisă, aşa că vom putea sparge şi acest zid. În cazul în care vor pune baluri de tensiune electrică, noi vom lua mănușile și le vom tăia”, răspunde optimist Mohamed Hussein.

„Ungurii nu pot să rezolve problema migrației prin această metodă. Ei trebuie să se implice pentru a rezolva problema reală și să scăpăm de Bashar al-Assad și ISIS”, conchide Hussein.

Douăzeci de kilometri mai spre vest există un alt grup de refugiați, de această dată afgani, care se ascund într-o fabrică de cărămidă părăsită.

„Acesta este un loc binecunoscut. Fiecare afgan trece pe aici, pentru că aici există întotdeauna oameni care vorbesc aceeaşi limbă – și apoi merg pe jos până în Ungaria”, spune Rahman Niazi, un student afgan în vârstă de 18 ani. 

Migranții afgani au început să se adune acolo încă din anul 2011, iar de atunci au ajuns în jurul valorii de 200 de oameni care se adună acolo în fiecare zi, estimează Tibor Varga, un preot local care le aduce de mai multe ori pe săptămână haine şi alimente.

Kanjiza, Serbia

Alţi refugiați se ascund în lanurile de porumb sau în tunelurile de canalizare până vin instrucțiunile de la cei pe care ei îl numesc șeful lor. Acesta ar fi unul dintre şefii unei grupări de contrabandiștii, cărora le plătească în jur de 10.000 de euro, înainte de a pleca din Afganistan. La fiecare etapă a escapadei lor spre Europa, un om le dă un nou set de locații, care se coordonează cu ajutorul unui GPS. Uneori este câte un traseu de parcurs cu autobuzul, ocazional le trimite câte o mașină, însă de cele mai multe ori sunt nevoiţi să meargă pe jos.

„Oriunde voi găsi un loc sigur şi o țară care să mă accepte și să-mi dea o șansă, îmi voi începe o nouă viaţă acolo”, spune Yama Nayab, un chirurg afgan.

hungary_migration_wall-

hungary_migration_wall
hungary_migration_wall
hungary_migration_wall

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*