Percheziții la sediul UTI din aeroportul Otopeni

Procurorii DIICOT efectuează, miercuri, 7 percheziții în București și în localitățile limitrofe, la sediul UTI Grup din aeroportul Otopeni și la domiciliile unor suspecți, în cadrul unui dosar de spălare de bani și evaziune fiscală, au declarat surse judiciare.

Din primele date ale anchetei rezultă că, în perioada 2009 — 2011, Ion Obloja, vicepreședinte al UTI, a inițiat un grup infracțional la care au aderat ulterior și alte persoane, prin care s-a urmărit eludarea plății obligațiilor fiscale datorate bugetului statului și obținerea unor venituri ilegale.

Ion Obloja a constituit grupul infracțional împreună cu tatăl său, fratele său, Dorel Obloja, și soția sa, Sorina Luminița Obloja, care dețineau la aceea dată și calitatea de asociați/administratori în mai multe societăți comerciale, ce aveau ca obiect de activitate prestări servicii.

Procurorii spun că Obloja a cooptat și alte persoane, care dețineau calitatea de administrator în cadrul unor societăți comerciale, deoarece aceste entități juridice urmau a fi utilizate fie pentru emiterea unor facturi fiscale ce atestau relații comerciale fictive, care să justifice majorarea artificială a cheltuielilor și implicit deducerea de TVA, fie pentru a retrage sume importante de bani provenite din lichidarea unor societăți aflate în insolvență ori a bunurilor acestora.

De asemenea, Obloja era interesat în atragerea unor persoane care aveau cunoștințe contabile, respectiv Cristian Demostene Marulis, Rozalia Ionescu, Ariton Stan, Ioan Cristian Manole și Florin Gabriel Stroe.

Beneficiind de cunoștințele economice ale unor angajați din grupul de firme UTI (Cristian Demostene Marulis și Rozalia Ionescu), Ion Obloja a conceput un mecanism foarte elaborat în care fiecare membru al grupului avea atribuții specifice, acționând în mod concertat și coordonat.

Astfel, membrii grupului cunoșteau foarte bine practica organelor de control fiscal că, în majoritatea cazurilor, verificările în cazul societăților comerciale se extind doar cu privire la firmele de la care au fost înregistrate facturile de achiziție, fără a se continua aceste verificări pe lanțul achizițiilor spre a se stabili realitatea acestora.

Pornind de la aceste considerente, Ion Obloja a creat un sistem de firme care funcționa pe trei paliere, fapt ce a necesitat înființarea și administrarea unor societăți comerciale de tipul „fabrici de facturi”. Acest tip de societate comercială este situată pe ultimul palier infracțional și se caracterizează prin aceea că nu își declară toate veniturile ce provin în mod exclusiv din prestări de servicii și emit facturi fiscale către firmele situate pe palierul doi infracțional, facturi fiscale pe care, de asemenea, nu le înregistrează în contabilitate.

Cunoscând modul de lucru al organelor cu atribuții de control, membrii grupului au folosit o perioadă de timp aceste societăți, după care au dispus cesionarea părților sociale, iar apoi radierea acestora. Înainte de radierea acestor societăți, se emiteau facturi fiscale ce atestau activități comerciale fictive către societățile controlate de membrii grupului, fie pentru diminuarea profitului, fie pentru retragerea unor sume în numerar.

Firmele situate pe ultimul palier au avut rolul de furnizoare de facturi fiscale, ce atestau prestări de servicii fictive către firmele de pe palierul doi, care la rândul lor au emis facturi către firmele de pe palierul întâi, în vreme ce circuitul financiar a fost în sens invers celui al documentelor.

Potrivit surselor judiciare, Ion Obloja și ceilalți membrii ai grupului au retras, în perioada 2009-2011, suma totală de 28.058.389 lei, sumă care a fost supusă reciclării prin transferarea succesivă în sensul invers al circuitului documentelor, pentru ca în final acestea să fie retrase din conturile societăților situate pe al doilea sau al treilea palier infracțional.

După implicarea în acest circuit, societățile de pe ultimul palier au fost radiate, iar locul acestora a fost luat de alte societăți comerciale cu același profil de activitate.

Procurorii mai spun că, în acest caz, se conturează în mod clar ideea că structurarea firmelor pe cele trei paliere și emiterea de facturi fiscale ce atestau relații comerciale fictive a fost făcută în așa fel încât niciuna dintre societățile implicate în circuit să nu achite la bugetul de stat impozit pe venit/profit și TVA.

Prin aplicarea acestor mecanisme, firmele controlate de Ion Obloja, Sorina Luminița Obloja și Dorel Obloja au produs un prejudiciu bugetului de stat în valoare totală de 21.099.858 lei.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *