Ultimele Știri

Pentru prima dată în ultimii 7 ani, o tentativă de organizare a unui concurs național pentru ocuparea funcțiilor de director

În toate unitățile de învățământ preuniversitar din țară, 7000 de posturi de director/ director adjunct au fost scoase la concurs

Încă din primăvara acestui an, actualul ministru al educației, Sorin Câmpeanu, a inițiat demersuri pentru depolitizarea învățământului românesc. După eșecul organizării concursului pentru ocuparea funcțiilor de îndrumare și control, urmează concursul pentru ocuparea celor 7000 de funcții de conducere, la nivelul tuturor unităților de învățământ preuniversitar din țară. Este posibil ca și acesta să aibă un rezultat similar.

În luna martie a fost organizat concursul pentru ocuparea celor 42 de funcții de inspectori școlari generali, care până atunci erau numiți prin delegație de către ministrul de resort. Neobișnuiți de aproape opt ani cu acest tip de competiție, foarte mulți candidați au boicotat probele de examen. Posturile rămase libere au fost ocupate prin detașare în interesul învățământului, până la data organizării unui nou concurs. Prin urmare, s-a ajuns la aceeași formulă de interimat de până acum.

Prin organizarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de conducere, intenția declarată a Ministerului Educației este aceea de a da valoare statutului de director de școală. „Eu am avut intenţii bune, să asigur stabilitate sistemului, pentru implementarea planurilor manageriale de dezvoltare a şcolilor. Am vrut să fie o selecţie pe bază de competenţe. Sunt extrem de dezamăgit. Am început cu stângul şi este un semnal prost care se transmite, pentru că după această perioadă vor urma concursuri şi pentru inspectorii adjuncţi, directori ai caselor corpului didactic, inspectori, dar şi concursuri pentru 7000 de directori de şcoli”, declara pentru ziarul Adevărul ministrul Sorin Câmpeanu în aprilie 2015.

În perioada 5-12 august, au fost depuse la sediile inspectoratelor școlare teritoriale dosarele candidaților care doresc să ocupe funcția de director sau director adjunct în învățământul preuniversitar. În data de 19 august, s-au desfășurat ședințe ale consiliilor de administrație în care au fost discutate propunerile de detașare în funcție. Concursul propriu-zis urmează a se desfășura în luna octombrie, conform promisiunilor celor din minister, când se speră și definitivarea noii legi a educației. 

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) cere Ministerului Educației și Cercetării Științifice ca acest concurs să fie organizat într-un mod la fel de transparent precum cele anterioare, pentru inspectori școlari.

Până la toamnă, când începe concursul pentru ocuparea funcțiilor de directori pentru unitățile de învățământ, trebuie să fie schimbată metodologia. Componența comisiilor de concurs trebuie gândită astfel încât vocea școlii să primeze, nu cea a partidelor sau a altora interesați” (Simion Hancescu, președinte FSLI)

Nici nu a început bine procesul de selecție a candidaților și deja a apărut primul scandal: în județul Mehedinți, inspectorul general Mirela Pintea Enea, numită în presa locală „șefă la apelul bocancilor”, a încercat să impună membrilor consiliului de administrație anumite persoane care trebuiau votate, fără consultarea prealabilă a CV-urilor acestora, invocând că are împuternicire de la minister. Cazul a ajuns în atenția presei centrale.

Acesta este rezultatul ultimilor ani, timp în care învățământul românesc a fost sufocat de o politizare excesivă, în care s-au văzut mai mult ca niciodată reminiscențele perioadei comuniste. În presa locală, întâlnim în mod frecvent sintagme de genul „director liberal” sau „inspector social-democrat”, semn că orientarea politică îi recomandă pe aceștia pentru ocuparea funcțiilor respective, mai puțin realizările profesionale. Este timpul să conștientizăm că sistemul de învățământ din România s-a tranformat în ultimul deceniu într-o rețea de sprijin a partidului politic aflat la putere. Iar aceste persoane, numite prin „delegație”, nu erau decât punctele nodale ale rețelei de sprijin. Rolul lor primordial era de a aduce voturi în plus, cel de asigurare a unui management de calitate trecând în plan secund.

Creșterea profesionalismului la nivelul structurilor de conducere din învățământul românesc nu este doar o doleanță a celor implicați direct (cadre didactice): aceasta reprezintă o obligație morală față de milioanele de beneficiari ai sistemului educațional– elevii și părinții.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*