Mircea Eliade şi Mihail Sebastian vor fi celebraţi la Târgul Internaţional de Carte de la Londra

  • Adrian Marinescu
  • 5 aprilie 2016
  • Cultură
sebasian eliade

Scriitorii Mircea Eliade şi Mihail Sebastian, a căror prietenie rămâne una dintre marile amiciţii culturale ale interbelicului românesc, dar şi una dintre marile despărţiri, vor fi aduşi împreună, la Târgul Internaţional de Carte de la Londra, unde România îi va celebra pe cei doi scriitori, recent traduşi în limba engleză.

Târgul londonez de carte, la care România participă pentru a noua oară consecutiv, va avea loc în perioada 12-14 aprilie, la Centrul Expoziţional Olympia din capitala britanică.

Cele trei zile de lansări de carte, dialogurile, expoziţiile şi concertele vor gravita în jurul a doi scriitori emblematici pentru literatura română contemporană – Mircea Eliade şi Mihail Sebastian -, readuşi pe rafturile iubitorilor de lectură din Marea Britanie prin intermediul celor două volume traduse în limba engleză – ”Romanul adolescentului miop” şi ”De două mii de ani”. Astfel, sediul ICR Londra va găzdui două evenimente speciale dedicate celor doi autori, organizate în ultimele două zile de Târg.

Participarea României la ediţia acestui an a Târgului este dedicată memoriei scriitorului şi istoricului religiilor Mircea Eliade, la 30 de ani de la moarte. Cu acest prilej, editura britanică Istros Books va publica prima operă literară semnată de autorul român, volumul autobiografic ”Romanul adolescentului miop”.

Cu trimitere la una dintre cele mai apreciate opere de ficţiune ale lui Eliade – ”Noaptea de Sânziene, titlul programului românesc” – ”Books that Open the Skies”/ ”Cărţi ce deschid cerurile” – subliniază ”rolul cărţilor în facilitarea accesului spre o realitate alternativă, eliberată de cotidian şi contingent, precum şi misiunea intelectuală a marelui scriitor de restaurare a unei realităţi ocultate”, potrivit prezentării pe care o face Institutul Cultural Român.

Adevărată personalitate de anvergură renascentistă, Mircea Eliade a fost una dintre cele mai influente personalităţi academice şi literare din România interbelică, înainte de a deveni, ca istoric al religiilor, o celebritate a lumii academice internaţionale.

Pentru a marca publicarea, de către editura britanică Istros Books, a primei sale scrieri literare, ”Romanul adolescentului miop”, profesorii Sorin Alexandrescu, Florin Ţurcanu şi Bryan Rennie, împreună cu traducătorul cărţii, Christopher Moncrieff, şi editoarea Susan Curtis-Kojakovic vor discuta, în 13 aprilie, la ICR Londra, despre moştenirea culturală şi relevanţa contemporană a lui Eliade.

Seara va fi completată de o expoziţie dedicată marelui savant şi scriitor, cuprinzând o selecţie de fotografii vechi, cărţi şi fragmente reprezentative din vasta sa operă.

Joi, 14 aprilie, la sediul ICR din capitala britanică, va fi rândul lui Mihail Sebastian să fie temă de dezbatere, prin romanul ”De două mii de ani”, recent tradus în limba engleză.

Devenit celebru în cercurile literare ale Bucureştiului anilor treizeci, Mihail Sebastian a murit la vârsta de 37 de ani, strivit sub roţile unui camion militar sovietic, după ce trăise mai mulţi ani aproape în clandestinitate, sub un regim fascist destul de paradoxal. Apariţia, în primii ani de după Revoluţie, a ”Jurnalului” său interbelic, un diagnostic implacabil al unei Românii bulversate de extremism, l-a consacrat drept una dintre marele conştiinţe ale secolului XX.

Romanul său ”De două mii de ani”, apărut recent în limba engleză în seria Penguin Classics, este punctul de pornire al unei dialog despre tentaţiile totalitare, antisemitism şi lecţiile contemporane ale operei lui Sebastian, susţinut de cunoscutul eseist şi prozator Andrei Cornea, traducătorul şi scriitorul Philip Ó Ceallaigh, cărora li se alătură Casiana Ioniţă, editoarea cărţii.

Discuţia va fi urmată de un concert oferit de Cvartetul Forna, care prezintă un itinerar prin preferinţele muzicale ale marelui scriitor şi meloman.

Spre deosebire de alte târguri de carte din Europa, Târgul de la Londra este un târg de networking şi de afaceri destinat exclusiv profesioniştilor cărţii – editori, agenţi literari, distribuitori şi vânzători de carte din Marea Britanie şi din peste 100 de ţări din toată lumea, participarea internaţională numărând peste 1700 de standuri. În afara standurilor expoziţionale, evenimentele organizate în cadrul târgului includ conferinţe şi seminarii cu tematici specifice, precum programul English PEN Literary Cafe şi seria organizată de Literary Translation Centre.

Standul românesc şi programul de evenimente  sunt concepute, organizate şi finanţate de Institutul Cultural Român, prin intermediul Centrului Naţional al Cărţii şi al ICR Londra şi realizate cu sprijinul Ambasadei României la Londra, al Librăriei Waterstones Piccadilly, al Asociaţiei Editorilor din România, precum şi al editurilor Istros Books, Penguin Books şi Profusion Books.

Pe Mircea Eliade şi Mihaill Sebastian i-a legat, în tinereţe, una dintre marile prietenii culturale ale României. I-a despărţit, însă, episodul legionar al lui Mircea Eliade, iar Sebastian a murit, înainte ca Eliade să se explice: faptul că Mircea Eliade, plecat din ţară, l-a evitat, atunci când s-a întors pentru câteva zile în România, a rămas un episod dureros, redat şi în ”Jurnal”. La rândul lui, Eliade notează momentul în memoriile sale, dar dă o altă explicaţie: se ştia urmărit şi nu a vrut să îl pună în pericol pe Sebastian.

”De două mii de ani” a devenit celebru şi datorită prefeţei antisemite semnate de Nae Ionescu. Această prefaţă a devenit celebră prin vehemenţa cu care Ionescu respinge teza mai tânărului său discipol, potrivit căreia un evreu aparţine, şi el, unei comunităţi naţionale.  “Aminteşte-ţi că eşti evreu! Eşti Iosif Hechter, un român din Brăila, de la Dunăre? Nu, eşti un evreu din Brăila, de la Dunăre”, sunt cuvintele lui Nae Ionescu.

După o perioadă de reflecţie, Sebastian a permis includerea cuvintelor lui Nae Ionescu în volum, în pofida tezelor grele pe care acesta şi le asumase. Va regreta în curând această decizie. Astfel se naşte ”problema Sebastian”, evreul român de la Dunăre criticat deopotrivă de ideologii de stânga şi de dreapta. Criticii de stânga l-au acuzat că ar fi el însuşi antisemit, în vreme ce aceia care s-au poziţionat, ideologic, la dreapta îi dădeau dreptate lui Nae Ionescu. Evreii, acuzau aceştia, erau vinovaţi pentru toate relele din ţară.  Mihail Sebastian a  răspuns tuturor în 1935, scriind eseul ”Cum am devenit huligan”.

După moartea violentă şi incomplet elucidată, în primele zile ale instaurării comunismului, Mihail Sebastian a intrat într-un con de umbră. Este meritul fratelui său Benu, care a reuşit să strecoare jurnalul nepublicat în valiza diplomatică a Ambasadei Israelului la Bucureşti, când a emigrat, în 1961, că Mihail Sebastian este considerat, astăzi, ca unul dintre cei mai buni cronicari ai epocii de început ai nazismului în Europa.

Manuscrisul a rămas la familia Hechter până după 1989, când a a fost publicat, în 1996, de  Editura Humanitas. A fost momentul în care Sebastian a devenit faimos, într-un fel în care nu a reuşit niciodată, în timpul vieţii.

După moartea sa prematură într-un accident, asupra căruia planează însă îndoieli, în 1945, la nici 38 de ani, Mihail Sebastian va fi recuperat abia după căderea comunismului, la sfârşitul lui 1989.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *