Ministrul Apărării caută alternative la serviciul militar obligatoriu, care NU este desființat. Noile echipamente ale Armatei

armata romana militari

Ministrul Apărării, Mihnea Motoc, a declarat, duminică, la Pro TV, că primele avioane F16 care vor intra în dotarea armatei române vor ajunge în România în luna septembrie, urmând să devină operaţionale în anul 2017.

”De la anul vor fi primele aparate din Escadrila 1 operaţionale, le vom vedea cu inscripţionarea Forţele Aeriene Române venind în România prima oara la sfârşitul lunii septembrie, anul acesta, deci vor intra în dotarea anul acesta în două etape, după care operaţionarea lor este avută în vedere pentru 2017”, a declarat, duminică, la Pro TV, ministrul Apărării, Mihnea Motoc.

El a precizat că avioanele vor fi pilotate de piloţi români după ce vor fi intens pregătiţi.

”Primii vor încheia un ciclu extrem de intens de pregătire şi formare. E vorba nu numai de piloţi, ci şi de întreg suportul tehnic de specialitate care concură la operarea unor aparate de sofisticarea F16. (…) Aceasta este şi partea cea mai scumpă, partea de formare din tot ce înseamnă pachetul F16”, a arătat ministrul Apărării.

Motoc a mai spus că aceste aparate de zbor vor executa serviciul de luptă – Poliţie aeriană, complementând treptat misiunile care se execută la ora actuală cu Mig 21 Lancer.

”La ora actuală, suntem capabili cu aparatele de care dispunem să acoperim întreg teritoriu naţional şi să gestionăm orice posibilă intrare neautorizată în spaţiul nostru aerian, dar în chip gradual vor fi introduse la acest tip de serviciu-luptă aparate F16”, a mai spus Motoc.

Cele 12 avioane F16 din Portugalia, aflate în curs de achiziţie, vor asigura poliţia aeriană a României şi a spaţiului balcanic de la sfârşitul acestui an.  Ele ar putea fi utilizate aproximativ până în 2020. Cele 12 avioane au fost modernizate la standardul MLU M5.2 şi au costat 628 de milioane de euro.

Piloţii şi echipele tehnice deja au făcut o parte dintre stagiile de pregătire în Portugalia astfel încât să poată opera pe deplin noile capabilităţi aeriene. 

Ministrul a răspuns unor serii de întrebări:

mihnea motoc

De ce să facem exerciții militare comune cu Turcia?

Pentru că abilitatea noastră de a răspunde oricăror situații care pot decurge din actualul mediu de securitate, foarte complicat, decurge din capacitatea operațională, de gradul de instruire, de exersare, de interoperabilitatea între forțele armate aliate. Or, aceasta nu se poate obține decât printr-o intensficare a acestui calendar de exerciții.

Noua și Turciei care ne este inamicul? Care e pericolul împotriva căruia ne putem uni forțele?

Nu ne unim forțele împotriva cuiva anume, nu există amenințări deschise, există însă mutații evidente în zona Mării Negre, există o consolidare a prezenței militare ruse acolo, a fost anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, sunt evoluțiile destabilizatoare din estul Ucrainei. Toate acestea zugrăvesc un climat de securitate pe care trebuie să îl luăm în calcul în postura noastră națională, ca alianță, și în pregătirea pe care o facem.

Ați pomenit de Crimeea, acolo a fost evident războiul hibrid. Noi suntem pregătiți pentru un astfel de război?

Eu cred că în prezent ceea ce se manifestă în diverse țări aliate, de pe flancul estic, dar și în profunzimea teritoriului european al Alianței, sunt forme de manifestare a războiului hibrid. Cu toții ne pregătim, în primul rând, individual, pentru a fi în măsură să identificăm aceste tipuri de amenințări și să le conceptualizam corect, după care există și probabil va fi unul din rezultatele majore ale summit-ului de la Varșovia, un plan aliat, o strategie de prevenire și contracarare a amenințărilor hibride. Dar încă o dată, principala sarcină revine țărilor aliate individual.

Ce va fi important la summitul NATO de la Varșovia?

Summitul NATO va reprezenta convergența a 2 procese: încheierea procesului de asigurare, acel plan de creștere a capacității operaționale, care a fost început în Țara Galilor. În al doilea rând, consacrarea unei noi posturi de descurajare și apărare a Alianței, atât față de amenințările din est cât și față de cele din sud, iar în mod specific pentru flancul estic, prezența aliată avansată. O prezență cvasi-permanentă, rotațională, multinațională și care în cadrul unui concept modern de apărare ar urma să fie completată de forțe de întărire dislocabile, disponibile într-o pondere semnificativă.

Asta înseamnă că vor fi mai mulți militari, echipamente NATO în România?

În mod continuu, rotațional. Noi avem un concept de constituire a unei brigăzi multinaționale cu unități românești, cu unități ale unor aliați care au participat și până acum la programul nostru de exerciții și instruire – SUA, în primul rând, care au anunțat prin acea cvadruplare a bugetului alocat Inițiativei Europene de Reasigurare, au anunțat prezența unei brigăzi suplimentare care va putea fi orientată spre toate aceste zone unde au loc exerciții, inclusiv la Marea Neagră. Această brigadă multinațională ar urma să fie condusă de cele 2 comandamente pe care le-am constituit și le operaționalizăm de anul acesta: comandamentul NATO de divizie sud-est și o unitate mai mică, de integrare a forțelor, una din cele 5 dezvoltate deja pe flancul estic și care din informațiile noastre e cea mai avansată dintre toate unitățile dezvoltate după summitul din Țara Galilor.

Despre câte trupe vorbim?

Noi avem în vedere un nivel de brigadă. Până acum am avut participare la exerciții cu titlu de măsuri de asigurare, au fost americani, britanici, alți aliati. Acum vom avea un plan mai sistematic și un cadru mai închegat care să asigure o prezență prin rotație de nivel echivalent unei brigăzi multinaționale. Sunt deja unele echipamente prepoziționate, în principal americane, plus echipamentele pe care le aduce fiecare națiune și un supliment de echipamente prevăzut în această creștere a prezenței americane în Europa. Vorbim de echipamente grele care să servească tipul de exerciții ce simulează, pregătesc misiuni de tip articolul 5. În ce ne privește vom veni cu echipamentele pe care le avem.

Asadar, o brigadă, între 2.000 și 4.000 de oameni. Mai degrabă 2.000 sau mai degrabă 4.000?

E imposibil de precizat unde s-ar opri balanța. Cred că putem conta deja pe o participare semnificativă a SUA, dar va trebui să discutăm în continuare cu alți aliați. E unul din obiectivele șirului de contacte pe care mi le-am propus eu.

Când vor zbura F-16 cu tricolorul pe fuselaj?

De la anul vor fi primele din escadrila 1 operaționale, le vom vedea cu inscripționarea Forțele Aeriene Române venind în România prima oară la sfârșitul lunii septembrie anul acesta. După care operaționalizarea lor este avută în vedere pentru 2017. Piloții sunt în plin program de formare, primii vor încheia un ciclu extrem de intens de pregătire și de formare. E vorba nu doar de piloți, ci și de tot suportul tehnic. Aceasta e partea cea mai scumpă din tot pachetul F-16, partea de formare.

Ce tipuri de misiuni vor avea aceste aparate?

În primul rând, serviciu de luptă – poliție aeriană, complementând misiunile care se execută acum cu Mig21 Lancer. Acum suntem capabili să acoperim întreg teritoriul național și să gestionăm orice intrare neautorizată în spațiul nostru aerian. Gradual vor fi introduse aparate F-16, se va trece la o cu totul altă filosofie, F-16 înseamnă revederea întregii programe de pregătire, tipului de aplicații, adaptare infrastructurală, pentru care avem finanțare, în parte de la NATO, în parte de la bugetul național.

Ați adus vorba de buget. 2% din PIB va fi alocat Apărării din 2017. Pe ce va cheltui România acești 2%?

Sa vă evoc ce avem în vedere anul acesta, când 1,7% cu credite de angajament cu tot. Trebuie să putem să ne permitem armata de care avem nevoie. Majoritatea programelor de înzestrare militară se derulează pe mai mulți ani, continuăm programe deja începute, rate la programul multirol, și pregătim procedura de atribuire a contractelor pentru etapa a doua a programului F-16, care nu se vor încheia înainte de 2017. Am lansat deja procedura de atribuire a lucrărilor de modernizare, etapa a doua, a celor două fregate T-22 R. Acum câteva zile am publicat în SEAP anunțul de participare și vom derula până la sfârșitul anului programul respectiv care are o valoare substanțială. E vorba de instalarea de rachete anti-navă, aeriene, de un sistem inteligent de gestionare integrată a luptei. Modernizarea lor se va face fără mutarea din țară, într-un șantier naval din România, ceea ce înseamnă oportunități economice pentru operatori din țară.

Va cumpăra armata nave noi?

E avută în vedere înzestrarea cu corvete începând din 2017. Suntem într-un program riguros și bine conceput până în 2027, deci tot ceea ce lansăm ca programe se face în logica acestuia. În materie de corvete se gândește în materie de divizioane de 4 corvete. E imposibil să spun de unde le vom lua. E un calcul de preț/calitate/efecte strategice obținute. E de preferat să te duci la ultima tehnologie, la echipamente noi, care nu vor necesita mentenanță o perioadă.

Ce se întâmplă cu forțele terestre?

Sunt avute în vedere în ideea de a dirija resurse în mod echilibrat către toate categoriile de forțe. Avem în vedere să răspundem necesității pe care o resimt de a dota cu cel puțin 3 tipuri de vehicule: vehicule ușoare pentru infanterie, transportoare blindate și ceea ce se numește tehnică de transport multifuncțională – camioane cu platforme diferite, adaptate nevoilor armatei. La 2 categorii facem achiziții relativ restrânse anul acesta, ce vrem să lansăm anul acesta, poate reușim să și bugetăm sunt acorduri-cadru pe termen mediu și chiar lung în care putem cere partenerului ca și condiție esențială preluarea în industria noastră de apărare a unei părți cât mai mari din producție. Suntem într-un produs foarte intens de consultări cu principalii producători, ei știu că avem cerința să implementeze o parte din fabricație în România.

Dacă guvernul hotărăște să cumpărăm un tip de vehicul, va fi asamblat în România?

Este și aceasta o variantă. Vom căuta să obținem oferta cea mai avantajoasă, de calitate, care să reprezinte maximul de efect în industria noastră. Vrem să avem o previzibilitate a comenzii, dar trebuie să existe un complement economic de mai mare anvergură ca să existe interes pentru asemenea investiții. Cred că în următoarele săptămâni ar trebui să se degajeze niște opțiuni. Tot pentru forțele terestre vrem să dezvoltăm angajamente contractuale în jurul unor soluții de comunicare, informatică, supraveghere și recunoaștere – cu aceeași condiție, a construcției echipamentelor pornind de la soluții naționale și de la o formula de implementare națională. Acolo unde este posibil vrem să inducem maximul de efect tehnic pentru industria națională.

Așadar, producția, asamblarea acestor vehicule ar putea fi făcută în fabricile tradiționale de armament ale României?

Nu neapărat și nu va fi din punctul nostru de vedere nu e opțiunea noastră, e opțiunea investitorului. În piața vehiculelor pentru armată sunt producători reputați care ar fi și investitori, opțiunea va fi a lor. Poate se vor orienta spre jucători noi apăruți în industria de apărare din România, poate vor face o investiție de la zero.

Când ar putea veni primii investitori?

Noi am dori să putem angaja contracte o parte din necesarul de vehicule încă de anul acesta. Nevoile de înzestrare sunt, dorim să începem cât mai repede. În funcție de formula de implantare locală vom putea începe mai repede sau pe un orizont ceva mai îndepărtat. Dacă va începe de la zero, va cere mai mult timp.

Pentru ce altceva mai sunt pregătiți bani?

Pentru anul acesta deja avem o sumă pentru reparații capitale – reabilitări aeronave, lucrări de infrastructură atât pentru recepționarea aparatelor F-16 cât și pentru prepoziționarea de echipamente. Toate sunt beneficii contractuale care merg spre firme românești specializate cu expertiză și clearance-ul necesar, care au lucrat și cu partenerul american.

Lituania a reintrodus serviciul militar obligatoriu. România se gândește să îl reintroducă?

Nu ne gândim deloc in momentul acesta, dar suntem foarte preocupați de faptul că de la suspendarea sa – serviciul militar nu este eliminat, este suspendat – nu am acționat imediat pentru a crea o rezervă în locul militarilor în termen. Am început să facem ceva în acest sens de anul trecut, când am venit cu o formulă adaptată realităților din ziua de azi, cu legea rezerviștilor voluntari. Legea va intra însă în vigoare de la 1 ianuarie 2017, însă avem pregătite măsurile pentru implementarea ei, inclusiv suportul bugetar pentru asigurarea unei formule de pregătire periodică suficientă pentru acești rezerviști voluntari. Ei sunt de 2 tipuri: unii care au făcut serviciul militar, deci au un corp de bază de pregătire, nu e nevoie decât de actualizarea ei, si cei care vin fara background militar si pentru care pregatirea e un pic mai exigență. Ceea ce înseamnă și o stimulare salarială pentru ei. Îi plătim cu un anumit procent din salariul mediu pe economie, ei își continuă activitatea acolo unde sunt angajați, dar în perioada de instrucție primesc o anumită remunerație iar când nu fac instrucție primesc un procent din salariul mediu pe economie.

Câți oameni vor fi vizați?

Legea va intra în vigoare de la anul. Orice armată are un potențial în rezerva, cred că vom fi mai limpezi când începe aplicarea. Această formulă trebuie citită în paralel cu un alt exercițiu pe care l-am lansat, strategia de promovare a profesiei militare, e vorba de creșterea atractivității profesiei militare. Sperăm să genereze interes atât pentru formula activă cât și pentru potențialii rezerviști militari.

loading...

One thought on “Ministrul Apărării caută alternative la serviciul militar obligatoriu, care NU este desființat. Noile echipamente ale Armatei

  1. Pe pamantul asta numai razboaie si boli stres si munca multa pe bani putini cand tragi linie te intrebi ,,de ce te-ai nascut aore?!!!”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *