Ultimele Știri

Mesajul ministrului de Externe Bogdan Aurescu pentru românii de pretutindeni

Izvorul-Muresului

Ne opunem oricăror încercări de a rescrie istoria noastră de o manieră care să afecteze principiul sacrosanct al auto-identificării și să impună o identitate diferită acelora care simt românește și se declară ca aparținând culturii și spiritualității românești, se arată în mesajul transmis de ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu citit la deschiderea lucrărilor Universității de Vară de la Izvorul Mureșului.

Mesajul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu ocazia deschiderii Universității de Vară de la Izvoru Mureșului

Salut organizarea și în acest an a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, manifestare de exceptie având deja o bună tradiție centrată pe problemele românilor de pretutindeni.

Dezvoltarea politicilor pentru conservarea, promovarea și dezvoltarea identității specifice a românilor de pretutindeni este o preocupare și totodată o temă de interes aparte în cadrul activității Ministerului Afacerilor Externe, derulată atât prin Departamentul politici pentru relația cu românii de pretutindeni, cât și prin comisiile mixte bilaterale privind protejarea minorităților naționale cu Serbia, Ucraina și Ungaria, respectiv prin demersurile diplomatice permanente ale diplomatiei romane.

Trebuie sa fim continuu conştienţi că toate comunitățile românești din afară au nevoie de sprijin atent direcţionat şi de răspuns concret pentru problemele cu care se confruntă. Doresc să vă asigur de implicarea mea personală în identificarea celor mai potrivite soluții care să răspundă acestor nevoi concrete, chiar dacă nu toate problemele pot fi soluționate imediat în integralitate. Vor fi facute insa toate eforturile si demersurile care ne stau la dispozitie.

Ca stat înrudit, România are un interes direct si clar conturat în protejarea drepturilor minorității române din afara României indiferent de etnonimul folosit pentru identificarea acesteia pe teritoriul statului de reședință. Interesul nostru nemijlocit, decurgând din considerente de apartenenta comună la filonul spiritual românesc şi solidaritate culturală şi lingvistică, este acela ca statele care găzduiesc pe teritoriul lor o minoritate românească să adopte măsuri adecvate și substanțiale pentru conservarea și promovarea identității sale etnice, culturale, religioase, lingvistice a românilor de acolo.

România are aşteptări ca măsurile adoptate în acest sens de catre aceste state să fie cel putin similare celor promovate de România în favoarea minorităților naționale de pe teritoriul său, menite să asigure protejarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice a persoanelor aparţinând acestor comunităţi.

România are un argument puternic pentru aceasta așteptare a sa, deoarece a reuşit să genereze un veritabil model de dialog intercultural între minorități și în raporturile lor cu majoritatea. Acest model a fost creat în cursul ultimelor două decenii în cadrul unui proces complex de aplicare a standardelor în materie de protecție a minorităților naționale care a implicat într-un mod activ și semnificativ membrii persoanelor aparținând minorităților naționale care trăiesc în România.

România a învăţat din propria sa experienţă provocările la care trebuie să răspundă politicile în domeniul minorităţilor naţionale şi a înţeles fără îndoială că societăţile cu o democraţie solidă sunt cele bazate pe toleranţă, respect reciproc, diversitate culturală, dialog interetnic, intercultural, în beneficiul societăţii în ansamblul său. Acest model de interculturalitate, factor de stabilitate în plan intern și extern, la nivel regional, reprezintă în esență un model de bună practică pe care dorim să îl promovăm în spațiul european și în mod deosebit în acele state care găzduiesc pe teritoriul lor persoane aparținând minorității române.

Împărtăşim o mare responsabilitate legată de conservarea valorilor româneşti, promovarea identităţii etnice, culturale, lingvistice și religioase şi a prosperităţii comunităţilor noastre din alte state.

Folosirea limbii materne, accesul la serviciul religios în limba maternă, accesul la educaţie în limba română, accesul la informație în limba română, participarea la viața socială, economică, culturală și la treburile publice în general, în societățile unde trăiesc, sunt elemente fundamentale ale păstrării identităţii specifice a oricărei minorităţi, protejate de normele de drept internațional, asupra cărora România insistă și nu va pregeta să o facă în continuare în dialogul bilateral cu statele de reședință, respectiv la nivel multilateral.

De aceste drepturi, ca de altfel de orice alte drepturi prevăzute de dreptul internațional și de standardele în materie de protecție a persoanelor apartinand minorităților naționale, trebuie să se bucure toți românii de pretutindeni indiferent de denumirea folosită pentru identificarea lor. Am fost identificați, de-a lungul timpului, sub diferite nume, toate reflectând, însă, aceeași rădăcină, aceeași cultură, aceeași limbă, aceeași spiritualitate: românitatea.

Drept pentru care ne opunem oricăror încercări de a rescrie istoria noastră de o manieră care să afecteze principiul sacrosanct al auto-identificării și să impună o identitate diferită acelora care simt românește și se declară ca aparținând culturii și spiritualității românești. Diviziunile artificiale nu pot justifica ignorarea obligațiilor internaționale relevante pentru conservarea și promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale „victimă” a diviziunii.

Am militat în mod constant şi consecvent, și vom continua să o facem, pentru o abordare multidimensională care să se fundamenteze, pentru toţi actorii statali pe teritoriul cărora se află comunităţi româneşti, pe standardele şi valorile europene a căror aplicare constituie cadrul optim pentru dezvoltarea identității românești și transformarea minorității românești într-o adevărată punte de legătură între România și statul de reședință.

Pe deplin încredinţaţi de faptul că, dincolo de frontierele României (unele dintre acestea fiind şi ale Uniunii Europene), există o comuniune de limbă şi de istorie care transcende realităţile geopolitice ale momentului, avem conștiința faptului că, pe termen lung, trebuie să identificăm soluţiile optime pentru o implicare cât mai consistentă a statului român pentru sprijinirea comunităţilor româneşti astfel încât acestea să poată exercita un rol semnificativ de dezvoltare a relaţiilor dintre România şi statele pe teritoriul cărora se află.

România va continua să răspundă afirmativ oricăror eforturi de sprijinire a democrației și apărare a drepturilor omului din statele din vecinătatea sa. Respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale este unul din punctele centrale care asigură funcționarea pe baze democratice a unui stat de drept, iar România va continua să sprijine orice efort bilateral, multilateral, regional sau universal care se va concentra pe acest tip de abordare.

Urez deplin succes lucrărilor Universității de Vară și sunt convins că ideile, conceptele și inițiativele care vor rezulta din dezbateri vor reprezenta contribuții de substanță la susținerea efortului comun de păstrare, promovare și dezvoltare a identității culturale a românilor de pretutindeni!

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*