Marian Munteanu, de la activist PCR la candidatul PNL pentru Primăria Capitalei

marian munteanu magureanu

Partidul Național Liberal l-a scos din joben pe Marian Munteanu după ce Ludovic Orban, candidatul liberal la Primăria Capitalei, a fost săltat de DNA. Marian Munteanu nu este liberal și nici un membru al societății civile cum se proclamă, ci un milionar boem ce își trăiește liniștit viața. 

Liderul studenților, cum este cunoscut acesta în București, a fost de-a lungul timpului un important vector în societatea românească însă nu a reușit niciodată în politică. Cunoscut ca ultra-naționalist ortodox, Marian Munteanu se încadrează perfect în tabloul liderului de mișcare sau partid naționalist, care a vrut, a lăsat impresia, dar nu a făcut nimic.

Mai exact, se încadrează la aflarea în treabă, manipularea unor mase importante de oameni, provocarea eșecului și mai apoi dezamăgirea. Vorbim despre secretul Securității, mai nou al SRI, de a crea lideri naționaliști pentru atragerea tineretului în capcane ideologice. Marian Munteanu nu este decât un iepuraș scos din joben de o anumită aripă a securiștilor patrioți, Cozmin Gușă, Eduard Hellvig, Rareș Bogdan.

Realitatea TV l-a avut ca invitat pe noul candidat al PNL la Primăria Capitalei de cel puțin zece ori în ultimele luni. Prezentatorul Rareș Bogdan este cunoscut ca un cățeluș al Partidului Național Liberal și un reprezentant emblematic al grupării de la  Cluj (securiștii patrioți). 

 Liderul studenților era activist PCR la Revoluție

Marian Munteanu era  lider al Asociației Studenților Comuniști (ASC) pe an în cadrul Facultății de Litere a Universității din București, unde acesta era student la secția de română-portugheză, dar potrivit declarațiilor sale publice era, de fapt, un opozant al regimului comunist.

“La prima şedinţă A.S.C. Marian a fost propus ca secretar de an şi ales cu o mare majoritate. A fost reales pînă în anul III. Era foarte potrivit pentru această funcţie […] După Revoluţie mi s-a părut ciudat că a fost din nou reales – de astă dată ca lider al studenţilor în Ligă. Consideram că oamenii care au avut înainte funcţii politice nu ar trebui să conducă şi acum. Marian a fost membru P.C.R. şi de aceea mulţi sau împotrivit la realegerea lui. Marian a răspuns însă că funcţia pe care a avut-o îi permitea să lupte dinăuntru împotriva sistemului. În rîndul celor care s-au opus alegerii lui Marian ca lider al Ligii m-am numărat şi eu.“, mărturisea fosta sa colegă Pupeza Codrina într-un articol publicat acum câțiva ani de Traian Călin Uba în România Liberă.

marian-munteanu-acesta-este-doar-varful-de-lance-vor-veni-mai-multi-pentru-ca-milioane-gandesc-ca-ei

Marian Munteanu era cunoscut ca un apropiat al lui Ion Coja și Petre Țuțea. Ion Coja, colaborator al Securității statului avea sarcina de ai selecta pe anumiți studenți, pentru a-i fi prezentați marelui filosof Petre Țuțea. Petre Țuțea era atent supravegheat de organele de Securitate, acesta fiind vizitat doar de persoanele ”corespunzătoare”.

Ion Coja a fost senator între 1992 și 1996 pe listele Partidului Democrat Agrar din România (care apoi a fuzionat cu Partidul Noua Românie în 1998, condus de Virgil Măgureanu). Ion Coja ocupa postul de secretar PCR la Universitatea București în perioada când Marian Munteanu era student.

În perioada, Mineriadei din 1990, Marian Munteanu, care fusese arestat în 13 iunie şi ulterior eliberat, este prins şi bătut  cu brutalitate în dimineaţa zilei de 14 iunie în sediul Universităţii. A fost transportat în stare gravă la spital, în moarte clinică, iar după patru zile a fost arestat şi încarcerat la Jilava, fiind eliberat după două luni de detenţie, la presiunea internaţională, dar şi a organizaţiilor naţionale.

În noiembrie 1992, Marian Munteanu a înfiinţat „Mişcarea pentru România”, organizatie politică de orientare national-democrată.

Mişcarea Pentru România avea să dispară din viaţa publică românească în 1995, ca şi cum nici măcar nu ar fi existat vreodată, Marian Munteanu risipind astfel un uriaş capital de popularitate, de care se bucurase la un moment dat. În opinia lui Răzvan Codrescu, eşecul MPR s-a datorat, în principal, infatuării şi suficienţei lui Marian Munteanu, dar şi imixtiunii la vârf a unor foşti securişti sau naţional-comunişti.

munteanu000

De altfel, omul de cultură Dan Zamfirescu, într-un interviu acordat publicaţiei Adevărul literar şi artistic din data de 9 mai 1993, fiind întrebat de cât timp îl cunoştea pe Marian Munteanu, a răspuns:

 „De când mi l-a băgat Coja în casă, ca să mă toarne la securitate că am literatură legionară. Adică asta era cu doi ani înainte de căderea lui Ceauşescu. Şi, după vreo câteva convorbiri de mare provocare, i-am spus: Marian, hai să fim cinstiţi! Ce grad ai tu, să-ţi spun ce grad am eu. Omul a rămas absolut stupefiat (…). Cu două săptămâni înainte de căderea lui Ceauşescu, mă întâlnesc cu Marian pe stradă, speriat: „Domnule, m-au prins ăia şi nu ştiau că sunt al lor, au trebuit să vină băieţii de pe partea ailaltă sa mă scape”… Pe urmă i-a publicat Măgureanu angajamentul şi cifra.” (C. STĂNESCU, Lelia MUNTEANU, Convorbire cu Dan Zamfirescu, în Adevărul literar şi artistic din data de 9 mai 1993)

Petre Țuțea - Ion Coja

Petre Țuțea – Ion Coja

Mișcarea pentru România nu a fost altceva decât o atragere în capcană a tinerilor care au crezut în idealul Pieții Universității. Ei au fost manipulați, destructurați și îndoctrinați cu ideologii extremist-fasciste, efectiv au fost puși sub controlul Serviciului Român de Informații, condus în acea perioadă de Virgil Măgureanu. Unele voci afirmă că acesta ar fi luat bani de la bătrânii legionari aflați în exil, sume pe care și le-ar fi însuțit deși acesta promisese că îi va folosi la crearea unei mișcări de tineret ce se va lupta cu clasa politică condusă de Ion Iliescu.

În 1990 Marian Munteanu îl acuza pe Virgil Măgureanu de masacrarea mișcării studențești din Piața Universității, dar în anul 2000 a apărut surprinzător la braț cu fostul șef al Serviciului Român de Informații, chiar în postura de candidat la președinția României.

Marian Munteanu este un personaj care a distrus mișcările de dreapta la începtul anilor `90, cel mai probabil la ordinul băieților cu ochi albaștri pe care i-a ținut în imediata apropiere. În presă s-a vehiculat despre afacerile sale cu Virgil Măgureanu, dar se cunosc foarte puține date despre averea sa, unele voci afirmând că ar fi milionar în euro. Totuși  din declarația sa de avere reiese că ar fi un cetățean modest. Munteanu spune că are acțiuni la două societăți, un apartament și un corp de clădire, ambele în București. 

Licenţiat al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, Marian Munteanu are titlul academic de doctor,  specializarea etnologie si folclor, cu teza „Folclorul detenţiei – Ideea de libertate în cultura tradiţională românească”

Din anul 1999 Marian Munteanu predă cursuri de etnologie, antropologie, folclor și istoria religiilor la Facultatea de Litere a Universității din București, în calitate de profesor asociat.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *