Ultimele Știri

Maramureș, o poartă către Dumnezeu

Capodopere maramureșene

Țară Maramureșului, așa cum a fost consemnată în documentele de la 1199, din perioada expansiunii ungare în Transilvania, este o veche așezare românească, cu rădăcini dacice, unde tradiția și religia se împletesc într-un ținut izolat, ferit din calea influențelor urbane prin intermediul munților, care adăpostesc civilizația arhaică a moroșenilor.

Bucuria care dă sens lucrurilor simple este întâlnită la tot pasul, în întregul mod de viață al maramureșenilor. Viața satului este o reflectare a identității sociale, care este exprimată prin dovezile artistice și istorice ale Maramureșului.

Satele din Maramureș păstrează vie amintirea generațiilor care s-au sălășluit pe meleagurile uitate de lume din nordul României. Mărturiile vechii civilizații moroșene au învins trecerea timpului și au lăsat în urma lor adevărate opere de artă din lemn, frumos meșteșugite de către gospodarii tradiționali.

sat din Maramures

Civilizația lemnului a rămas faimoasă prin cele 93 de biserici înscrise în inventarul național al monumentelor istorice, dintre care opt fac parte din patrimoniul universal UNESCO. Aceste lăcașuri de cult impresionante, se armonizează perfect cu natura și păstrează căldura și puritatea vieții de la țară. Astfel, lemnul a căpătat un rol semnificativ în comunitățile tradiționale ale Maramureșului, reprezentând baza pentru construirea caselor, bisericilor și a obiectelor de uz casnic. De aceea, maramureșenii sunt cei mai buni cunoscători ai secretelor lemnului, iar prelucrarea acestuia a constituit o îndeletnicire recunoscută și apreciată în întreaga țară.

Bisericile maramureșene sunt adevărate expresii ale spiritualității locale, ce au înfrânt perisabilitatea elementului din care au fost create. Legătura strânsă a maramureșenilor cu Dumnezeu se concretizează prin amplasarea lăcașurilor sfinte în mijlocul fiecărui sat. Rugăciunea pare să ajungă mai repede la cer prin arhitectura acestor biserici cu turle înalte și ascuțite, având decorații meșteșugit sculptate.

Însă măreția acestor artiști ai lemnului depășește imaginația prin capodoperele porților maramureșene care străjuiesc intrarea în fiecare gospodărie și se înalță falnic către cer, creând iluzia contopirii celor lumești cu divinitatea. Cioplitorii de porți maramureșene alcătuiesc veritabile opere de artă, sculptate în lemn masiv, având ca motive, figuri geometrice, atropomorfe, arbori ai vieții, șerpi, păsări și discuri solare.

poarta-maramures

Poarta, în cultura maramureșeană, reprezintă o modalitate a purificarii omului de relele din lume, dar și un ritual arhaic, care este transmis din generație în generație. Totodată, poarta evocă și statutul economic al proprietarului și are rădăcini adânci în istoria secolului al XVIII-lea, atunci când doar celebra clasa a cnejilor avea privilegiul de a ridica înalte porți în fața gospodăriilor.

Frumoasele creații artistice ale țăranilor din Maramureș îi însoțesc pe moroșeni chiar și în lumea de dincolo. Crucile albastre din lemn, situate în Cimitirul Vesel din Săpânța, sunt opera sculptorului Ion Stan Pătraș și a urmașilor săi. Acestea au devenit celebre în lume prin mesajele vesele care rezumă în chip hazliu viața celor care odihnesc acolo.

Cimitirul Vesel

Timpul, viața și moartea par a avea alte dimensiuni pe meleagurile maramureșene. Simplitatea și firescul însoțesc viața tradițională de la țară, unde oamenii din inima Maramureșului păstrează, cu sfințenie, tradiția lăsată moștenire de către înaintașii lor.

În acest loc izolat de lume mai poți regăsi autenicitatea unei vieți trăite cu frică de Dumnezeu, cu demnitate, și în același timp cu nepăsare față de lucrurile care înspăimântă societatea urbană actuală. Pentru moroșeni, timpul nu are dimensiuni, iar locuitorii acestei regiuni se bucură încă de mirosul fânului, de spălatul rufelor în râu, de sărbătorile câmpenești care cuprind întreaga comunitate a Maramureșului într-un joc al culorilor portului popular maramureșean și al fascinantelor dansuri și cântece tradiționale, ce răsună peste munți și văi.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*