Ultimele Știri

Mandatul Romȃniei în Consiliul de Securitate ONU în 1990-1991

“Nu este pentru prima dată când comunitatea internațională este pusă în fața unor opțiuni dificile. Trebuie să învățăm din lecțiile trecutului. Actuala situație din Golf ne reamintește de încercarea la care România a fost supusă atunci când ilustrul diplomat romȃn al perioadei interbelice, ministrul de externe Nicolae Titulescu, susținea adoptarea unei decizii dramatice împotriva unei țări prietene care comisese o agresiune împotriva unui alt stat.

Cu ocazia celei de-a 44-a sesiuni a Adunării Generale ONU, alături de Cuba, RDP Yemen, Côte D’Ivoire și Zair, România a fost aleasă pentru un mandat de doi ani ca membru nepermanent în Consiliul de Securitate, preluând președinția la 1 august 1990, cu o zi înainte de producerea unuia dintre cele mai importante evenimente internaționale după încheierea Războiului Rece, conflictul dintre Irak și Kuweit.

În seara zilei de 2 august, la cererea Statelor Unite și Kuweitului, Consiliul de Securitate s-a reunit de urgență (în prezența secretarului general Javier Perez de Cuellar, sub președinția ambasadorului romȃn Aurel Dragoș Munteanu), adoptând Rezoluția 660 prin intermediul căreia cerea retragerea imediată și necondiționată a forțelor armate irakiene.

La 6 august, Consiliul a adoptat o nouă rezoluție (Rezoluția 661), prin care impunea sancțiuni economice ambelor state. Este important de subliniat faptul că România a votat în favoarea acestui document care impunea un boicot obligatoriu în plan comercial, financiar și militar, ca răspuns la acțiunea întreprinsă de trupele irakiene în Kuweit, fiind a treia oară când Consiliul de Securitate impunea un embargou total asupra unui stat membru al ONU, după sancţiunile impuse Rhodesiei în 1967 și Republicii Africa de Sud în 1977.

În plus, prin Rezoluția 670, adoptată în urma reunirii forului Consiliului de Securitate la nivelul miniștrilor de externe din 26 septembrie 1990, se solicita tuturor statelor îndeplinirea obligațiilor necesare asigurării aplicării stricte și complete a Rezoluției 661, confirmând că aceasta se aplică tuturor mijloacelor de transport, inclusiv cel aerian. De asemenea, se preciza faptul că se impunea aplicarea celei de-a patra Convenții de la Geneva, privind protecția persoanelor civile în caz de război, întrucât Kuweitul devenise victima unor grave încălcări ale prevederilor convenției din partea Irakului.

Astfel, drept urmare a invadării Kuweitului în 1990, reacția comunității internaționale a fost quasi unanimă în a condamna Irakul și a-l soma să-și retragă trupele. Totodată, ONU și Consiliul de Securitate au adoptat în perioada august 1990-octombrie 1990 peste 20 de Rezoluții împotriva Irakului, iar la sfârșitul anului 1994, Irakul recunoaște retrasarea graniței cu Kuweit, efectuată de o comisie ONU.

În ceea ce privește România, aceasta a respectat rezoluțiile internaționale, chiar dacă a fost afectată în mod serios datorită volumului mare de lucrări de investiți angajate în Irak începând din 1989, și a sumelor restante datorate de această țară (evaluate, în acel moment la circa 1,7 miliarde de dolari).

Un alt moment important pentru România a fost determinat de izbucnirea conflictului civil din fosta Iugoslavie. Cu această ocazie, România, ţară vecină cu Iugoslavia, a adoptat o poziție menită să încurajeze dialogul dintre părțile aflate în conflict, precum și în ceea ce privea aplanarea tensiunilor interetnice.

Bilanțul participării României în Consiliul de Securitate ONU reflectă oportunitatea de îmbunătățire a imaginii și credibilității în relațiile internaționale, prin posibilitatea de a coopera cu marile puteri occidentale la consolidarea valorilor și principiilor democrației.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*