Legea dării în plată a intrat în vigoare începând de astăzi

legea darii in plata

Legea dării în plată, care a fost promulgată în aprilie de preşedintele României, Klaus Iohannis, în varianta finală, intră în vigoare începând de astăzi, la 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, după un an de dezbateri aprinse în Parlament, în care legea a fost atacată dur de bancherii comerciali, dar şi de Banca Naţională a României.

Legea dării în plată, care prevede că debitorul aflat în dificultate financiară poate stinge datoriile unui credit garantat cu ipotecă după ce returnează garanţia băncii, a fost votată de plenul Camerei Deputaţilor în data de 13 aprilie aproape cu unanimitate de voturi.

Efectele legii care intră astăzi în vigoare sunt greu de cuantificat, dar cei mai mulţi bancheri vorbesc despre reducerea creditării odată cu creşterea avansului pentru creditele ipotecare şi imobiliare, o măsură de protecţie luată de bănci în faţa creşterii riscurilor.

Cinci bănci – Banca Românească, Raiffeisen Bank, Garanti Bank, Bancpost şi Intesa Sanpaolo Bank – au mărit avansul înainte ca legea dării în plată să fie votată, iar BRD şi Alpha Bank au aplicat măsuri după votul din Camera Deputaţilor, din 13 aprilie.

Banca de stat CEC Bank a anunţat recent că măreşte la 30% avansul la creditele imobiliare şi majorează marja de dobândă la împrumuturi cu 1 punct procentual în cazul creditelor în lei şi cu 2 puncte procentuale la cele în valută.  De asemenea, ING Bank a mărit avansul la creditele imobiliare în lei de la 15% la 25%.

O altă bancă importantă, UniCredit Bank, va majora de luni, 16 mai, avansul pentru creditele imobiliare şi ipotecare la 25%, de la 15% pentru finanţările în lei, respectiv 20% pentru cele în euro, după ce legea privind darea în plată va intra în vigoare vineri, fiind a unsprezecea bancă din sistem care anunţă înăsprirea condiţiilor de creditare.

Preşedintele Iohannis a anunţat, la sfârşitul lunii trecute, că a promulgat actul normativ.

„Am apreciat faptul că Parlamentul a ţinut cont de observaţiile mele şi consider că legea, aşa cum a ajuns la promulgare, este în regulă”, a afirmat Iohannis.

Actul normativ fusese aprobat şi de Senat, pe 29 februarie, aflându-se în faza reexaminării, după ce preşedintele Klaus Iohannis a trimis legea înapoi în Parlament pe 18 decembrie 2015.

Proiectul de lege, iniţiat de deputatul liberal Daniel Zamfir, la scrierea căruia a colaborat şi avocatul Gheorghe Piperea, fiind susţinut de circa 150 de deputaţi şi senatori, a fost depus în urmă cu un an în Parlament şi votat în Camera Deputaţilor, ca for decizional, pe 25 noiembrie.

„Legea privind darea în plata este bine-venită, dar formă adoptată de Parlament, în loc să-i ajute pe cei care au credite imobiliare, riscă să creeze noi dificultăţi, mergând chiar până la imposibilitatea aplicării ei. Terminologia neclară, necorelarea cu legislaţia în vigoare şi crearea unor situaţii de inechitate între beneficiarii legii sunt câteva dintre problemele actului normativ. De aceea, am retrimis legea spre reexaminare Parlamentului. Este atributul Legislativului să definească mai riguros termenii folosiţi, astfel încât să fie eliminate neclarităţile şi evitate confuziile”, a motivat Iohannis la acel moment trimiterea legii spre reexaminare.

În forma finală a legii, deputaţii au scos programul Prima Casă, astfel că legea dării în plată nu se va aplica celor care au luat un credit imobiliar prin programul guvernamental, cu garanţie de la stat.

Acesta a fost un punct din lege intens discutat şi controversat, BNR, Ministerul Finanţelor şi Guvernul, prin premierul Dacian Cioloş, solicitând ca legea să nu includă Prima Casă, întrucât statul român ar fi riscat să intre în default, iar costurile de finanţare pe pieţele externe ar fi crescut substanţial, pe fondul încrederii scăzute a investitorilor.

Legea se va aplica pentru cei care au luat creditul pentru achiziţia unei locuinţe sau a unui teren pe care să se construiască locuinţa, inclusiv pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă.

Totodată, au fost incluse în prevederile actului normativ şi persoanele care se află în prezent în procedură de executare silită de către bănci.

Deputaţii au majorat plafonul privind suma împrumutată de la bancă pentru cumpărarea sau construcţia locuinţei la 250.000 de euro, de la nivelul de 150.000 de euro aprobat în Senat, plafonul fiind introdus la solicitarea BNR.

Banca Naţională solicitase un plafon şi în privinţa gradului de îndatorare, astfel ca legea să se fi aplicat în cazul persoanelor care au rate la bănci de peste 65% din veniturile lunare, însă cerinţa a fost respinsă de parlamentari, fiind considerată discriminatorie.

Deputaţii au mai adoptat un amendament care prevede ca legea să nu se aplice persoanelor care au fost condamnate prin hotărâre definitivă pentru infracţiuni privind creditul pentru care solicită darea în plată.

În urma votării legii de către parlamentari, bancherii i-au cerut preşedintelui Klaus Iohannis să sesizeze Curtea Constituţională a României (CCR).

Băncile au reclamat în repetate rânduri, atât individual, cât şi prin cele două organizaţii în care sunt reunite, alături de BNR, că legea dării în plată conţine mai multe elemente de neconstituţionalitate, principalul referindu-se la caracterul retroactiv, întrucât legea se aplică şi contractelor în derulare.

„În viziunea comunităţii bancare legea este neconstituţională din multiple perspective care ţin atât de incompatibilitatea legii cu Constituţia – încălcări ale principiului neretroactivităţii, ale principiului previzibilităţii şi accesibilităţii normei legale, ale principiului libertăţii economice şi ale principiului garantării proprietăţii, dar şi de antinomiile legii cu dreptul comun civil şi dreptul comun de procedură. Criticile de neconstituţionalitate a legii au fost expuse atât în cererea de reexaminare formulată de preşedintele României, precum şi în punctele de vedere adresate Parlamentului de către Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii”, i-a transmis Asociaţia Română a Băncilor preşedintelui României într-un memoriu în care-i solicita sesizarea Curţii Constituţionale.

Şi patronatele bancare au amintit că Guvernul, Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii au transmis o serie de aspecte de neconstituţionalitate, precum încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile, asupra procedurilor de executare finalizate sau în desfăşurare, încălcarea dreptului la proprietate private şi discriminarea creditorilor ipotecari în raport cu alţi creditori.

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPRB) precizează, în ceea ce priveşte posibilitatea ca băncile să atace aspecte de neconstituţionalitate, că decizia aparţine fiecărei bănci comerciale în parte, iar acţiunea trebuie făcută la nivel individual, întrucât patronatul nu are această posibilitate.

Băncile trebuie să se uite la portofoliile proprii şi să-şi provizioneze creditele de până la 250.000 de euro, plafon prevăzut de legea dării în plată, astfel că expunerea poate fi mai mică sau mai mare, în funcţie de dimensiunea portofoliului pe segmentul respectiv, a atras atenţia directorul executiv Relatii Publice şi Instituţionale în cadrul CPRB, Bogdan Preda, după aprobarea legii.

Băncile au avertizat că, dacă legea va fi promulgată de preşedinte, vor ataca în instanţă prevederile acesteia când vor fi notificaţi de clienţi pentru darea în plată a unei garanţii imobiliare.

Mai mult, Banca Naţională a identificat, pentru prima data, un risc sistemic sever, generat de apariţia legii dării în plată şi a altor initiative legislative de acest gen, care intervin în contractele dintre două părţi în timpul jocului.

Viceguvernatorul BNR Liviu Voinea a atras atenţia că impactul legii dării în plată asupra sistemului bancar ar fi de 2,8 miliarde lei, sumă aferentă creditelor performante din prezent, pentru care clienţii ar putea apela la lege, însă impactul total, incluzând creditele deja provizionate, se ridică la opt miliarde lei.

El a precizat că banca centrală nu a inclus în calculul impactului de 2,8 miliarde lei şi alte efecte ale dării în plată, precum schimbarea poziţiei valutare a multor bănci, care au în valută multe dintre creditele pentru care se poate apela la lege, schimbarea atrăgând măsuri macroprudenţiale, respectiv suplimentarea capitalului.

Riscul sistemic sever nu se referă doar la legea dării în plată, ci la suita de iniţiative legislative care îşi propun să intervină retroactiv în contractele de credit, care afectează stabilitatea şi predicitbilitatea cadrului legislativ, având impact asupra stabilităţii financiare, potrivit viceguvernatorului.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *