Ultimele Știri

Laura Kovesi: DNA nu este suficientă pentru a combate corupția din România

kovesi

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, afirmă că instituția DNA nu este suficientă pentru a combate corupția din România. De asemenea, aceasta menționează că este necesară o interdicţie legislativă clară ca persoanele condamnate pentru fapte săvârşite în timpul mandatului să nu mai poată exercita funcţii publice.

Întrebată despreefortul suplimentar depus de DNA în ultimul și dacă acesta necesită mai multe resurse materiale, procurorul DNA a declarat:

Avem nevoie şi de resurse materiale mai ales atunci când discutăm de dosare în care sunt prejudicii şi este necesar să dispunem expertize. Intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală a adus o dispoziţie obligatorie pentru procurori, şi anume ca atunci când cei suspectaţi în dosarele noastre solicită efectuarea unor expertize, acestea sunt obligatorii. Pe lângă cheltuielile care sunt necesare cu efectuarea expertizelor sau alte cheltuieli judiciare, desigur că sunt necesare şi cheltuieli pentru buna funcţionare a instituţiei. Tot noul Cod de procedură penală ne obligă, spre exemplu, să copiem dosarele şi să le furnizăm persoanelor care sunt cercetate în dosar. Acest lucru nu era obligatoriu înainte de intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală. Astfel că toate cheltuielile cu copierea dosarelor presupun şi cheltuieli materiale. Deci, ca orice instituţie publică, avem şi noi nevoie de diferite sume de bani pentru astfel de cheltuieli.

Aceasta a menționat că DNA nu este suficientă pentru a se reuți combaterea corupției din România, ținând cont de gradul ridicat al acesteia. Cu toate acestea, consideră că activitatea întreprinsă de DNA în ultimii ani a dus la schimbarea mntalităților, înregistrându-se un număr mai mare de cetățeni care vin să reclame încercările de mituire din partea celorlalți.

Da, într-adevăr, cred că în această luptă de combatere a corupţiei, mai ales la nivel înalt, nu este suficientă doar o instituţie cum este DNA şi cred că ceea ce facem noi trebuie dublat întotdeauna de măsuri preventive. Cred că ceea ce a făcut DNA în ultimii ani a dus la schimbarea mentalităţilor. Sunt foarte mulţi cetăţeni revoltaţi de faptul că li se pretinde mită, care vin să reclame acest lucru. Sunt foarte mulţi funcţionari de instituţii cărora li se oferă mită şi vin şi ne sesizează cu privire la aceste lucruri. Cred că foarte mulţi dintre funcţionarii care lucrează în ministere au devenit mai atenţi, mai corecţi cu documentele pe care le întocmesc, tocmai datorită acţiunilor pe care DNA le-a făcut. Cred că o modificare a mentalităţilor, o creştere a (încrederii – n.r.) cetăţenilor în instituţiile judiciare se datorează dosarelor şi activităţii desfăşurate de DNA.

Întrebată de cum vede rezolvarea impasul creat în urma respingerii cererilor de ridicare a imunităţii în cazul unor parlamentari sau miniştri, procurorul a declarat:

Din păcate, este un vot politic care blochează o anchetă judiciară, lucru care nu ar trebui să se întâmple. Şi poate că nu se întâmplă în alte ţări din Uniunea Europeană. Cred că o modificare legislativă ar fi extrem de importantă. Dacă ar fi să ne raportăm la persoane care au anumit statut în România – şi dacă m-aş referi la statutul magistraţilor, şi ei beneficiază de imunitate – trebuie obţinut un aviz înainte de a fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv. Însă, dacă mă refer la imunitatea pe viaţă pe care o au miniştrii sau foştii miniştri, aceasta este unică. Nu poţi să anchetezi un ministru sau un fost ministru în lipsa unei aprobări din partea Parlamentului, spre exemplu, dacă acel ministru deţine şi calitatea de parlamentar. În aceste situaţii, anchetele se blochează şi nu pot să-şi urmeze cursul. Spre exemplu, sunt situaţii în care foşti miniştri deţin în continuare bunurile despre care există suspiciuni că ar fi fost obţinute cu titlu de mită. Pentru nicio persoană din România nu există o astfel de imunitate. Nici măcar pentru magistraţi sau parlamentari, care se bucură de imunitate doar în ceea ce priveşte arestarea şi percheziţionarea. Deci, cred că o modificare legislativă cel puţin în a echilibra într-un fel aceste imunităţi este necesară.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*