Ultimele Știri

Lăsata Secului, tradiții și obiceiuri

lasata secului

Lăsatul Secului reprezintă o sărbătoare care marchează ultima zi când se mai poate mânca de dulce, înainte de a începe Postul Paştelui.

Singurul post care are două Lăsatul Secului este cel al Sfintelor Paşti, cunoscut şi sub numele de Postul cel Mare. Primul Lăsatul Secului este pentru carne şi se ţine în Duminică Înfricoşatei Judecăţi, iar celălalt este pentru ouă, pește şi lactate şi se ţine în Duminică Izgonirii din Rai a lui Adam.

În toate zonele rurale din ţară Lăsatul Secului de Paşti joacă un rol extrem de important. Foarte multe tradiţii încă se ţin. De exemplu, Lăsată Secului de Paşti păstrează tradiţii specifice începutului unui an agrar, sărbătorit odată cu echinocţiul de primăvară. După cum spune şi profesorul Ion Ghinoiu, „prin fixarea Paştelui în raport cu echinocţiul de primăvară şi faza lunară, cele mai importante sărbători şi obiceiuri păgâne au fost împinse în afară ciclului pascal, la Lăsatul Secului şi la Rusalii”.

Această sărbătoare marchează şi acel moment de cumpăna dintre noul an agrar şi cel vechi. În funcţie de această sărbătoare sunt ţinute şi obiceiurile şi datinile locului. Acestea se împart în două categorii: sărbători care au loc înaintea de Lăsatul Secului în „Săptămâna Nebunilor” şi obiceiuri care se ţin în săptămâna „Caii lui Sântoader”.

Praznicul de duminică este împodobit, din moşi-strămoşi, de tradiţii pe care creştinii ortodocşi le respectă pentru a avea un post uşor, care să înfrâneze puterea de a păcătui.

În foarte multe localităţi din sudul ţării se păstrează cu sfinţenie obiceiul de Batere a halviţei. În cadrul acestei ceremonii participă şi copiii şi adolescenţii. Se obişnuieşte că gazda să lege o bucată de halviţă cu o sfoară şi începe să o plimbe prin faţă tinerilor, organizaţi în echipe de câte doi, având mâinile legate la spate. Fiecare copil încearcă să prindă bucată de halviţă cu gură, un lucru mai greu decât şi-ar închipui mulţi. Majoritatea celor care participă la această tradiţie ajung să se murdărească din plin pe faţă şi chiar pe haine. Se spune că persoană care prinde halviţă în gură o primeşte drept recompensă.

O altă datină care se păstrează şi în zilele noastre este legarea grânelor. Acest obicei se practică pentru că păsările sau alte dăunătoare să nu distrugă recolta gospodarilor.

În unele sate din Covasna, de Lăsatul Secului se practică un alt obicei vechi, cel al focurilor purificatoare. Pe inserat, pe dealuri se aprind focuri. Conform tradiţiei, în acest fel atmosfera se purifică în comunitatea respectivă, ajutând totodată şi la alungarea spiritelor rele. Mai mult, se credea că prin săvârşirea acestui ritual se asigura şi perpetuarea renaşterii la viaţă.

lasata secului

Iar în regiunea Munteniei, nurorile obişnuiesc să prepare plăcinte cu brânză dulce şi stafide pe care mai apoi le oferă soacrelor, pentru că relaţiile lor să rămână „dulci” şi în timpul Postului Mare.

Nu în ultimul rând, se mai practică şi obiceiul că mulţi credincioşi să ofere copiilor nevoiaşi câte şapte sticle cu lapte, simbolizând cele şapte săptămâni ale postului. Se crede că această tradiţie va aduce hrană mai bună copiilor nevoiaşi pe parcursul Postului Paştelui.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*