Kovesi cere sesizarea președintelui pentru umărirea penală a lui Petre Tobă

  • Adrian Marinescu
  • 1 septembrie 2016
  • Justiție
petre toba

Șefa Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, cere sesizarea președintelui României pentru a aprecia asupra exercitării dreptului de a cere urmărirea penală a lui Petre Tobă, ministru al Afacerilor Interne, în legătură cu săvârșirea infracțiunii de favorizare a făptuitorului în dosarul foștilor șefi DIPI.

„În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al PÎCCJ referatul cauzei, în vederea sesizării președintelui României, pentru a aprecia asupra exercitării dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, respectiv Petre Tobă, ministru al Afacerilor Interne, în legătură cu săvârșirea infracțiunii de favorizare a făptuitorului, în perioada în care a deținut funcția ministerială”, se arată într-un comunicat al DNA.

Solicitarea referitoare la efectuarea urmăririi penale față de Tobă are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă că, în 1 aprilie 2016, în contextul în care, la DNA se afla în instrumentare dosarul 20/P/2016 (n.r — prin care au fost trimiși în judecată Gabriel Oprea și alte persoane), acesta, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, a refuzat declanșarea procedurii de declasificare parțială a unor documente.

„Solicitarea procurorilor, formulată în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală și cele din domeniul informațiilor clasificate, viza câteva paragrafe din ordine emise la nivelul ministerului, privind normativele a căror încălcare a fost reținută în sarcina funcționarilor acuzați penal în legătură cu gestionarea fondurilor operative. Concret, în prezenta cauză, s-a constatat că ministrul Afacerilor Interne Tobă Petre a refuzat, în mod discreționar, declanșarea procedurii de declasificare a unor normative a căror încălcare vizează conținutul constitutiv al infracțiunilor de abuz în serviciu și deturnare de fonduri, adică într-o situație în care este exclusă protecția informațiilor clasificate, conform art. 3 din Legea nr. 182/2002, privind protecția informațiilor clasificate, întrucât ar conduce la ignorarea art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil care include dreptul de informare asupra acuzației penale)”, precizează DNA.

Totodată, necesitatea declasificării normativelor menționate are la bază, conform DNA, și prevederile art. 137 din Constituția României, potrivit cărora gestionarea și controlul fondurilor instituțiilor publice trebuie reglementate prin normative neclasificate, respectiv prin legi.

„Lipsa de transparență în administrarea fondurilor operative a condus la aruncarea în derizoriu a destinației legale a fondurilor operative, respectiv realizarea securității naționale. Din probele cauzei a reieșit că au fost cumpărate bunuri care nu au nicio legătură cu interesul general de maximă importanță pentru care au fost alocate fondurile operative (căsuțe de păpuși cu nisipar și tobogan, în valoare de 7.000 lei, cărți de joc, darts cu săgeți, arcuri de tir, plase de tir, mingii de volei în valoare de circa 4.000 lei, bandă de alergare, în valoare de circa 12.000 lei, cuptor electric, în valoare de circa 17.000 lei, stilouri în valoare de 13.000 lei, uniforme de chestor, pavele, cărți în ediții de lux, legate în piele, pe comandă, mese festive ale ofițerilor neoperativi ai DIPI)”, susțin procurorii.

Sursa citată precizează că, în situații absolut similare (deturnarea fondurilor pentru protecția martorilor și, respectiv, deturnarea fondurilor operative), ministrul Tobă a procedat complet diferit: a declasificat normativele MAI în dosarul nr. 596/P/2015, dar a refuzat solicitarea procurorilor în dosarul nr. 20/P/2016.

„Astfel, ministrul Tobă a dat curs, în luna ianuarie 2016, solicitării DNA și a declasificat normele privind administrarea și controlul fondurilor pentru protecția martorilor, gestionate de o structură a Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (ONPM), o parte dintre norme fiind absolut identice cu cele referitoare la administrarea fondurilor operative, fondurile gestionate de ONPM fiind o categorie specială de fonduri operative”, se spune în comunicat.

Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii DNA, precum și un număr de 9 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.

În dosar, mai sunt cercetați pentru fapte privind schimbarea destinației fondurilor alocate pentru cheltuieli operative către cheltuieli de protocol:

* Rareș Văduva, comisar șef, la data faptelor subsecretar de stat la DIPI, ulterior șef al DIPI, cu rang de secretar de stat, pentru deturnare de fonduri, fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu, toate în formă continuată, precum și favorizarea făptuitorului și obstrucționarea justiției;

* Gheorghe Nicolae, chestor principal de poliție, la data faptelor șef al DIPI, pentru delapidare, fals intelectual, uz de fals, toate în formă continuată, precum și două infracțiuni de abuz în serviciu, din care una în formă continuată;

* Gelu-Marin Oltean, chestor principal de poliție, la data faptelor șef al DIPI, pentru delapidare, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu;

* Nelu Zărnică, chestor principal de poliție, la data faptelor șef adjunct al DIPI, pentru deturnare de fonduri în formă continuată, fals intelectual și uz de fals, în formă continuată;

* Gheorghe Popa, comisar șef de poliție, la data faptelor șef adjunct al DGIPI (structură operativă a DIPI), pentru deturnare de fonduri, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu, toate în formă continuată și delapidare;

* Ioan-Dorin Popa, comisar șef, la data faptelor șef adjunct Diviziune administrativă a DIPI, pentru deturnare de fonduri, delapidare, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu, toate în formă continuată.

De asemenea, procurorii DNA au dispus efectuarea urmăririi penale față de 18 angajați DIPI pentru infracțiuni de deturnare de fonduri, delapidare, abuz în serviciu sub forma complicității, fals și uz de fals.

Procurorii au constatat că angajați din cadrul DIPI, sub pretextul existenței unor cheltuieli pentru activități informativ-operative, au întocmit rapoarte care au fost aprobate de persoane din conducere și în baza cărora sume din fondurile operative au fost folosite, în mod nelegal, pentru cheltuieli de protocol, înzestrarea instituției ori au fost folosite in interes personal de către persoane din conducerea instituției.

„În total, 24 de persoane, între care șase cu funcții de conducere la data faptelor, au dobândit calitatea de suspect în prezentul dosar. Din probele administrate în acest moment, există suspiciunea rezonabilă că suma deturnată din fondurile operative ale DIPI pentru cheltuieli de protocol și pentru înzestrarea instituției, în perioada 2014-2015, depășește 220.000 lei, iar suma însușită în interes personal depășește 70.000 lei”, au constatat anchetatorii.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *