Ultimele Știri

Iohannis vrea plan concret pentru construirea Muzeului Evreilor şi Holocaustului în România

klaus iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a vizitat, marţi, Memorialul „Yad Vashem” din Ierusalim şi a declarat că va discuta cu Guvernul pentru a avea cât de curând un plan concret pentru construirea unui Muzeu al Evreilor şi Holocaustului în România.

Preşedintele Iohannis a vizitat, miercuri, Memorialul Martirilor şi Eroilor Holocaustului „Yad Vashem”, el declarând că reprezintă o experienţă extrem de emoţionantă şi tulburătoare.

”Am adus aici un pios omagiu tuturor victimelor acestei mari tragedii a secolului XX. Nu cred că există semeni care să păşească aici şi să nu interiorizeze ce a însemnat genocidul evreiesc. Holocaustul este unic şi nu poate fi uitat, iar vizita de azi mi-a întărit convingerea că educaţia continuă reprezintă instrumentul fundamental pentru a evita astfel de crime odioase în viitor”, a spus preşedintele.

Iohannis a menţionat că a văzut foarte multe obiecte donate de comunităţi sau organizaţii evreieşti din România şi a avut un sentiment de recunoştinţă.

El a amintit că a spus încă de la început că unul dintre obiectivele mandatului său în privinţa memoriei naţiunii este să apere amintirea victimelor Holocaustului.

Preşedintele a mai spus că preluarea, marţi, a preşedinţiei Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului de către România arată cât de angajată este România pe calea asumării trecutului, comemorării victimelor Holocaustului, luptei împotriva antisemitismului şi xenofobiei, protejării moştenirii culturale evreieşti, iar demersurile concrete făcute de autorităţile române în această direcţie de peste un deceniu sunt recunoscute pe plan internaţional.

”Nu sunt multe state care au reuşit ce am reuşit noi într-un timp atât de scurt. Prin tot ce a făcut în ultimii zece ani în privinţa comemorării şi cunoaşterii Holocaustului, statul român a dovedit pe deplin că şi-a însuşit lecţia trecutului. România a devenit un model şi un exemplu de bune practici pe plan european în acest domeniu”, a adăugat Klaus Iohannis.

Preşedintele a menţionat că proiectul său de ţară – România educată – are implicaţii şi asupra temei Holocaustului.

”Educaţia reprezintă primul pas pentru o mai bună înţelegere a Holocaustului şi pentru reconcilierea cu trecutul. Mă refer în primul rând la scopul educaţiei în acest caz – educaţia pentru democraţie, pentru ca cetăţenii să-şi însuşească în şcoală valorile şi principiile democratice. Respingerea antisemitismului, a xenofobiei, a urii rasiale, a discriminării şi intoleranţei începe cu o cunoaştere solidă a realităţilor istorice care au condus la astfel de atrocităţi. Toleranţa şi respectul pentru semeni se sădeşte de la vârste fragede, iar şcoala are un rol fundamental în acest caz”, a arătat şeful statului.

”Luând în considerare aceste lucruri, în calitate de Preşedinte al României, voi pleda pentru construirea unui astfel de muzeu la Bucureşti. Sunt pe deplin hotărât să sprijin înfiinţarea în România a unui Muzeu al Evreilor şi Holocaustului. Voi discuta cu Guvernul să avem un plan concret cât de curând”, a continuat Iohannis.

El a menţionat că cea mai bună educaţie este cea trăită, experimentată.

În opinia sa, ”un astfel de muzeu este o sursă nesperată de educaţie pentru democraţie”. Iohannis a spus că importanţa şi utilitatea unui muzeu de talia şi prestigiul „Yad Vashem”-ului este că generează automat întrebări despre cum a fost posibilă comiterea unor asemenea atrocităţi, de către cine şi mai ales de ce.

”Aşadar, profesorii şi elevii români ar putea avea acasă un astfel de muzeu, unde să vină şi să înveţe despre Holocaust. Aşa cum am spus, România a făcut foarte multe lucruri la nivelul memoriei instituţionale, al legislaţiei şi al instituţiilor statului, dar un astfel de muzeu ar produce transformări acolo unde aceste instrumente nu ajung întotdeauna, şi anume în planul mentalităţilor societăţii. Un astfel de muzeu ar avea o misiune foarte prezentă în societate: să vorbească despre libertate, despre drepturile omului şi despre valorile europene. Un astfel de muzeu nu este o instituţie a trecutului, ci a viitorului, pentru că educă şi arată mai ales ce înseamnă diversitatea, nevoia de toleranţă, de responsabilitate civică. Orice formă de intoleranţă, rasism, ură şi discriminare reprezintă ameninţări la adresa democraţiei”, a subliniat preşedintele.

Klaus Iohannis a menţionat că s-a interesat despre numărul salvatorilor români din timpul Holocaustului, recunoscuţi oficial pentru actele lor curajoase.

”Am aflat că România are, comparativ cu alte state din regiune, un număr foarte mic, doar aproximativ 60 de persoane, de „Drepţi între Popoare”. Explicaţia este una istorică: în timpul comunismului, românilor li s-a ascuns această parte a istoriei recente. Ororile cădeau aproape întotdeauna în sarcina inamicilor, deci salvatorii români nu trebuiau să fie arătaţi, atâta timp cât autorităţile comuniste negau responsabilitatea locală la Holocaust”, a spus preşedintele.

”Ar fi o formă de responsabilitate şi de recunoştinţă să arătăm nu doar criminalii, ci şi salvatorii. Au existat români, pe care nu îi ştim încă azi, dar care au dat dovadă de solidaritate umană. Ei şi-au riscat libertatea şi viaţa, pentru a salva de la moarte semeni evrei sau romi. Gesturile lor curajoase reprezintă pentru noi un exemplu. Îmi doresc ca, în anii ce vin, în paralel cu comemorarea victimelor, să încercăm să cunoaştem cât mai mulţi dintre bravii cetăţeni români care au făcut astfel de gesturi în timpul războiului. Aşadar, voi încuraja autorităţile române, în special Institutul Wiesel, să facem un efort concertat şi să descoperim cât mai mulţi salvatori români. Făcând această minimă reparaţie, România va putea arăta şi o altă faţetă a istoriei sale”, a mai declarat Klaus Iohannis.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*