Ultimele Știri

INTERVIU Bogdan Hossu: Toate guvernele au arătat în general un dezinteres față de cetățean

bogdan hossu

Liderul de Sindicat al Cartel ALFA, Bogdan Hossu, a declarat într-un interviu pentru Presa Liberă, că în opinia sa cetățeanul a fost neglijat de toate guvernele României, ”cam de vreo 40 de ani și ceva”, fapt ce a declanșat fenomene sociale cum ar fi manifestațiile pentru Colectiv, Pungești și Roșia Montană. 

Presa Liberă: Credeți că  protestele după tragedia de la Colectiv au fost manipulate?

Bogdan Hossu: Deci (…) e posibil, orice e posibil în România. După părerea mea nu, deoarece era o acumulare de tensiuni care veneau din urmă. Colectivul a fost vârful acestor chestiuni care au declanșat protestele. Cetățenii s-au revoltat împotriva lipsei de securitate, lispei de responsabilitate a decidenților în raport cu cetățeanul.

În practică fenomenul Colectiv vine în urma unei instituții a statului care nu a reglementat cum trebuie problemele legate de securitatea cetățenilor. A fost vârful ”aisbergului” de nemulțumiri acumulate în politicile, nu numai ale vechiului guvern ci, sunt venite din spate, a tuturor guvernelor.

Toate guvernele au arătat în general un dezinteres față de cetățean, problematica, agenda cetățeanului și pracatic toate acestea au explodat în acel moment. Dacă vreți, a fost un început de mică revoluție, care s-a acumultat – dacă stăm să ne gândim după câțiva… vreo 40 de ani și ceva de tensiuni. Acesta este comportamentul românului, întâi acumulează apoi reacționează.

Au fost frustrări ale cetățenilor legate de discrepanțe. Adâncirea sau lipsa de coeziune a societății civile, în sensul distribuirii creșterii economice, pauperizarea sistematică a majorității cetățenilor și discrepanțele, dacă vreți, decalajul dintre cei foarte bogați și majoritatea populației care devine foarte săracă. Acumulările societății sunt bazate pe fondul corupției accentuate și a fraudei.

Toate aceste lucruri au creat nemulțumirea la care se adugă lipsa de securitate minimală în domeniul sănătății, în domeniul serviciilor de interes general de care are nevoie fiecare cetățean.

Lipsa unui serviciu medical adecvat, lipsa interesului instituțiilor legate de securitatea cetățenilor, respectiv ISU. Aici vorbim de o problemă conjuncturală, e problema și a instituțiilor ca Justiția, Poliția, să deservească în interesul oamenilor.

Presa Liberă: De ce sindicatele nu au reacționat sau au recționat târziu în cazul ”Fenomenul Pungești”? 

Bogdan Hossu: Vă înșelați. Poate nu am reacționat sau percepția mea a fost că nu este o manifestare sindicală, dar eu și colegii mei am participat la manifestații și nu am fost de acord cu acest proiect. Am transmis comunicate, am avut și intervenții publice, participări la diferite mese rotunde legate de fenomenul respectiv.

Noi ne-am opus structurii respective (n.r. – Chevron), pentru că pe deoparte nu însemna decât un atac la siguranța și sănătatea locuitorilor. Sistemul, inclusiv rapoartele făcute de experți străini, arată că sistemul (n.r. – fracturarea hidraulică) nu era de siguranță și în același timp nu era de… hai să spunem de perspectiva unei dezvoltări regionale.

Era o  chestiune speculativă în care cel mult erau niște speculatori de terenuri, care ar fi beneficiat de câteva mici avantaje de pe spatele acestei afaceri, iar în același timp infestarea pe structura solului, ar fi avut și ar fi adăugat niște costuri enorme structurii de ecologizare.

Bogdan Hossu afirmă că eventuala exploatare de la Roșia Montană avea un grad ridicat de periculozitate deoarece investitorul nu avea un plan de ecologizare a zonei, iar un dezastru ecologic, precum cel din Canada, ar fi putut produce o gaură de circa 600 de milioane de euro la bugetul statului.

„Aceeași poziție am avut-o legat de proiectul de la Roșia Montană, în sensul în care problematica nu era cea a exploatării în sine ci, dimensiunea și pericolul, iar investițiile pe care acel investitor (n.r – RMGC), între ghilimele, le făcea în vederea protecției ecologice erau extraordinar de mici.

Fenomenul, spre exemplu din Canada a arătat că pentru o companie care avea o suprafață de exploatare, pe un sfert pe cât era prevăzut pentru Roșia Montană, a avut un dezastru ecologic unde statul canadian a trebuit să investească 150 de milioane de euro pe timp de 10 ani. Întrebarea era (…) resursele statului trebuie să se ducă pe asemenea tipuri de investiții?

Era mult mai ieftin dacă statul ar fi plătit oamenilor salariile și îi ținea acasă decât să accepte o asemenea investiție”, a declarat liderul de sindicat al Cartel ALFA.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*