Ultimele Știri

Iniţiativă împotriva parteneriatului de liber schimb între UE şi SUA

Iniţiativa numită „Stop TTIP” a fost depusă pe 15 iulie pentru înregistrare la Comisia Europeană şi solicită Comisiei să recomande Consiliului de Miniştri al UE să abroge mandatul de negociere pentru TTIP şi să nu încheie Acordul Economic şi Comercial Global cu Canada (Comprehensive Economic and Trade Agreement – CETA).

Pentru această iniţiativă şi-au unit forţele 148 organizaţii din 18 state membre ale UE, inclusiv România. Printre acestea se numără ATTAC din Franţa, Mehr Demokratie şi Transparency Internațional, Campact, Friends of the Earth Germany (BUND), Environment Institute Munich and the Nature and Biodiversity Conservation Unit (NABU),  din Germania, Greenpeace Luxemburg, Friends of the Earth din Spania, 38 degrees, War on Want și Unison din Marea Britanie.

ttip

Asociațiile române care au aderat la această iniţiativă sunt ActiveWatch, Alburnus Maior, Eco Ruralis, InfOMG România, Miliția Spirituală, România Fără Ei şi Fundaţia Terra Mileniul III.  România se numără printre cele şapte ţări alese de organizatori pentru a strânge semnături, alături de Germania, Franţa, Marea Britanie, Finlanda, Portugalia şi Luxemburg. România are ca ţintă colectarea a 24.740 semnături.

Dr. Michael Efler, reprezentant al comitetului cetăţenilor şi purtător de cuvânt al asociației Mehr Demokratie a spus în cadrul conferinței de presă desfășurate la Bruxelles în data de 15 iulie că:

 ” Reglementările acestuia au consecințe pe termen lung pentru 500 de milioane de cetățeni UE, din 28 de state membre, dar sunt negociate în spatele uşilor închise.”

John Hilary, director executiv al organizaţiei britanice War on Want și membru al comitetului cetățenesc ECI, crede că:

“Este vorba de o încercare comună a companiilor multinaţionale, de pe ambele părţi ale Atlanticului, de a penetra pieţele deschise în detrimentul protecţiei consumatorilor, a siguranţei alimentare, a unor standarde sociale valoroase, a reglementărilor cu privire la utilizarea de toxine sau a regulamentelor privind siguranţa bancară.“

Licitaţii deschise privind serviciile publice vor fi accesibile companiilor transnaţionale, în ciuda principiilor diferite care stau la baza consumului şi protecţiei mediului în Uniunea Europeană faţă de Statele Unite ale Americii.

 În UE este utilizat principiul precauţiei în privinţa aprobării produselor chimice. În pieţele din SUA se aplică abordarea conform căreia numai atunci când nocivitatea unui produs a fost dovedită în mod explicit, acesta este retras de pe piaţă. Prin TTIP o companie ar putea înregistra un produs în Statele Unite şi plasa acest produs, după aceea, pe piaţa europeană”, consideră John Hilary.

Susan George, Preşedinte al Consiliului de Administraţie al Institutului Transnaţional Amsterdam (Transnațional Institute Amsterdam – TNI), preşedinte de onoare al ATTAC-Franța, membru al comitetului ECI, explică faptul că acordul de liber schimb TTIP este extrem de periculos pentru că a fost pregătit de către corporaţiile transnaţionale de aproximativ 20 de ani.

“Companiile caută să privatizeze nu numai sistemul judiciar, dar şi părţi importante din funcţia legislativă a guvernelor prin preluarea de decizii cu privire la regulamente şi standarde. Ele ar putea intimida chiar ramuri executive cu ameninţarea unui bombardament de procese, în cazul în care încearcă să îmbunătăţească legislaţia ce priveşte băncile, forţa de muncă, schimbările climatice, siguranţa alimentară, sănătatea, etc. TTIP este o ameninţare serioasă la adresa democraţiei – noi vrem democraţie, nu corporatocraţie”, a concluzionat Susan George.

Scopul principal al TTIP şi al CETA este de a elimina “barierele” de reglementare cum ar fi drepturile lucrătorilor, standardele sociale și reglementările de mediu, regulile de siguranță alimentară și reglementările cu privire la utilizarea substanțelor chimice toxice, legislația confidențialităţii digitale, reglementările bancare,care limitează profiturile potențiale ale corporațiilor transnaționale de pe ambele maluri ale Atlanticului, strangulând astfel economiile în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, aceste “bariere”, sunt, în realitate, unele dintre standardele noastre sociale şi de sănătate cele mai apreciate precum și reglementările de mediu.

Deoarece TTIP, respectiv CETA ar permite investitorilor din UE în SUA/Canada şi investitorilor americani/canadieni care operează în statele membre UE posibilitatea de a ocoli metodele stabilite de a se plânge de legi şi reglementări care nu le convin şi să dea în judecată guvernele suverane ale statelor membre ale UE direct în tribunale de arbitraj private, constituite din arbitri judiciari orientaţi pro-profit, mai degrabă decât din judecători cu normă întreagă. Acest “mecanism de soluţionare a litigiilor dintre investitori şi stat” (ISDS) ridică în mod eficient capitalul transnaţional la un statut echivalent cu statul-naţiune în sine şi reprezintă o ameninţare gravă la adresa democraţiei.

Noi trebuie să ne opunem TTIP şi CETA deoarece juriştii corporațiilor multinaţionale “au extins definiţia conceptului de “expropriere” pentru a acoperi aproape tot ceea ce reprezintă pentru angajatorii lor un dezavantaj financiar. Spre exemplu, Egiptul a fost dat în judecată de către Veolia pentru creşterea salariului minim, iar Germania este chemată în instanţă pentru abandonarea energiei nucleare.

Încă din ultimul deceniu al mileniului trecut România, alături de alte opt state est-europene, are încheiate tratate bilaterale cu SUA şi Canada, ce conţin clauza ISDS.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*