Ultimele Știri

ICCJ minte în mod grosolan că gazele de șist formează un zăcământ

gaze de sist

Asociația România Fără Ei și Asociația Mișcarea de Rezistență de la Pungești au primit cu îngrijorare decizia politică a ICCJ prin care se încearcă legiferarea faptului că gazele de șist ar cădea sub incidența legii petrolului.

Sfidând orice logică, implicit pe cea juridică, judecatorii Secțiilor reunite din ICCJ și-au demonstrat, pentru a câta oară, obediența față de grupurile de interese politico-corporatiste ilegitime. Încolțiți în instanțe de “firava” societate civilă activă în zona apărării micilor comunități de pericolul explorării și exploatării barbare prin fracturare hidraulică de mare volum, marile corporații geo-politice Chevron și Gazprom, care și-au împărțit sferele de influență și perimetrele de exploatare în est și vest, au cerut politicului și justiției să elimine rezistența civilă care le punea în pericol planurile de exploatare sălbatică a gazelor de șist.

Analizând argumentația ICCJ, a judecătorului raportor, dar și jurisprudența Curții Constituționale, constatăm că, Secțiile reunite ale ICCJ au ignorat cu bună știință cadrul legal pentru a servi interesele ilegitime ale corporațiilor geo-politce. Deși nu puteau să nu recunoască faptul ca gazele de șist nu se află în descrierea gazului natural din art 1 alin (3) din lege, ei au reușit prin folosirea unei minciuni imediat verificabile legal, să servească interesele corporatiste în dauna drepturilor fundamentale ale cetățenilor și în dauna justiției și dreptății.

Raționamentul este simplu, însă ordinul politic a primat în dauna justiției la ICCJ.  Legea petrolului se referă la resursele de petrol asa cum sunt ele explicitate în articolul 1 alin (1):Resursele de petrol situate în subsolul ţării şi al platoului continental românesc al Mării Negre, delimitat conform principiilor dreptului internaţional şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român.”

Definitia detaliata data în Art. 2 pct. 34: “resursa geologică de petrol semnifică totalitatea cantităților sau volumelor de petrol din acumulările naturale descoperite și a celor presupuse a fi descoperite prin viitoarele operațiuni petroliere”, arată că este vorba despre acele hidrocarburi din acumulările naturale. Acumulările naturale se referă la acele “pungi de gaz” sau de petrol cum se numesc în limbajul popular, din punct de vedere științific fiind vorba de o roca poros-permeabilă.

Acumularea naturală este definită în art. 3 din Instrucțiunile tehnice privind evaluarea, clasificarea, confirmarea resurselor geologice și rezervelor de petrol, aprobate prin Ordinul Președintelui ANRM nr. 101/1997. În esență, aceasta este o rocă poros-permeabilă:

Art. 3. Acumularea naturaăa de petrol este caracterizată de prezența hidrocarburilor în roci colectoare, în condițiile existenței unor capcane de natură structurală, tectonică, stratigrafică, litologică sau combinată.

Colectorul reprezinată o roca poros-permeabilă, capabilă să acumuleze și să cedeze fluide, mediul poros-permeabil fiind constituit din matricea rocii, din fisuri sau combinat, și se caracterizează printr-o litologie mai mult sau mai puțin omogenă.

Capcana este partea dintr-un colector sau acesta în intregime, care, datorită unor factori geologici și hidrodinamici, este capabilă să asigure acumularea și protejarea petrolului.

Urmărind definițiile legale date de ANRM în organizarea executării legii petrolului prin Ordinul ANRM nr. 101/1997 și neacceptând bazaconiile postate recent de ANRM pe o pagina mincinoasă de pe internet, este evident că gazele de șist nu respectă cea de-a treia caracteristică obligatorie a resurselor de petrol, NU formează acumulări și deci nu reprezintă un zăcământ.

În decizia ICCJ se minte în mod grosolan că gazele de șist formează un zăcământ. Chiar și cu acest abuz, ANRM și Guvernul nu pot acorda licențe de explorare-exploatare pentru gaze de șist pentru că toate actele normative subsecvente folosesc noțiunile de “acumulare” și “zăcământ”. Ori pentru gaze de șist acestea nu există.

Interpretarea cum că gazele de șist reprezintă o resursă de petrol în sensul legii petrolului, aruncă în aer întreaga lege, demonstrând că aceasta era neconstituțională datorită caracterului sau imprevizibil care creează situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice. (jurisprudența CCR).

Acest aspect va crea situații imprevizibile în care orice scurgere de gaz sau petrol ce apare în apa potabilă sau terenuri va putea fi imputată statului. Prin această prevedere este necesară schimbarea completă a actelor normative ce organizează executarea legii.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*