Ultimele Știri

George Maior: „Viitorul României va fi o răzbunare prelungită şi măreaţă a umilinţelor ei seculare”

George Maior a susținut o pledoarie pentru statul inteligent şi pentru o societate a cunoaşterii şi exigenţelor secolului XXI, dar şi pentru implicarea intelectualilor în binele comunităţii, la finalul ceremoniei de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa Beneficiorum Publicorum al Universităţii de Vest din Timişoara.

Discurs despre statul inteligent şi societatea cunoaşterii

Moment festiv găzduit, vineri dimineaţa, de Universitatea de Vest din Timişoara, în prezenţa a numeroşi reprezentanţi ai UVT şi ai mai multor universităţi din Timişoara şi din ţară şi a numeroase personalităţi ale vieţii publice şi politice de la nivel local şi naţional. Printre cei prezenţi la ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa şi, ulterior, la lansarea ediţiei a doua a volumului Incertitudine. Gândire strategică şi relaţii internaţionale în secolul XXI, semnat de directorul SRI, George Maior, s-au numărat vicepremierul Gabriel Oprea, preşedintele Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea, sociologul clujean Vasile Dâncu, analistul politic Cristian Pârvulescu, jurnalistul Emil Hurezeanu, miniştrii Mihnea Costoiu şi Remus Pricopie, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, Preasfinţitul Paisie Lugojeanul, europarlamentarul Maria Grapini, deputaţii Cornel Sămărtinean, Ion Răducanu, Cătălin Tiuch, Gheorghe Ciobanu, Adrian Diaconu şi Sorin Grindeanu.
Ulterior ceremoniei de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa, George Maior a susţinut o expunere intitulată “Pledoarie pentru statul inteligent şi societatea cunoaşterii în secolul XXI”, în care s-a referit la importanţa cunoaşterii trecutului, pentru a permite o reflectare lucidă asupra prezentului şi o cât mai eficientă previzionare a provocărilor viitorului, în ceea ce priveşte evoluţiile în plan intern şi internaţional.
În cadrul unei prezentări succinte, George Maior a subliniat importanţa cunoaşterii trecutului, în scopul înţelegerii mai nuanţate a prezentului şi pentru o mai eficientă definire a viitorului. Potrivit opiniilor sale, după momentele-cheie care au contribuit decisiv la edificarea statalităţii româneşti, acum aproape 150 de ani şi respectiv acum aproape 100 de ani, atunci când s-a înfăptuit Marea Unire de la 1918, “astăzi trăim în vremuri ce reclamă acuitatea simţului strategic, atât de necesară pentru regândirea şi consolidarea temeliei unui stat nou şi inteligent, parte integrantă a comunităţii euro-atlantice”.

“Actualul proiect de ţară al României e în necesitatea istorică de a merge mai departe cu UE şi NATO”

În scopul facilitării înţelegerii conjuncturii geopolitice globale care determină şi situaţia actuală a României, George Maior a recurs tot la o incursiune în trecut, citând opiniile, exprimate în 1915, din calitatea sa de atunci de tânăr deputat, de către omul de stat Nicoale Titulescu: “Problemul care se pune azi României e înfricoşător, dar simplu: sau România pricepe datoria pe care i-au creat-o evenimentele în curs, şi atunci istoria ei abia începe, iar viitorul ei va fi o răzbunare prelungită şi măreaţă a umilinţelor ei seculare; sau România, mioapă la tot ce e mâine, cu ochii mari deschişi la tot ce e azi, nu pricepe şi înlemnită stă pe loc, şi atunci istoria ei va înfăţişa pntru vecie exemplul, unic şi mizerabil, al unei sinucideri vieţuite!”.
Relevându-şi punctul de vedere referitor la proiectele de ţară care stau în faţa României după momentul istoric al aderării, în 2004, la structurile euro-atlantice, actualul director SRI a opinat că „fortificarea internă şi construirea unui stat nou, suplu şi inteligent, cu instituţii solide, funcţionale şi implicate activ, dar discret, acolo unde energiile private se manifestă plenar”, cu un mediu academic viu şi activ şi cu o societate civilă puternică angajată reprezintă obiective de urmat, menite să contribuie la creşterea legitimităţii României în relaţiile internaţionale şi la dezvoltarea a ceea ce actualul şef al SRI a numit „statul inteligent”.

Aceste elemente definitorii pentru ceea ce ar putea reprezenta noul proiect naţional vor continua, potrivit opiniei lui George Maior, ceea ce aderarea României la NATO şi la UE au facilitat sporirea securităţii statului şi asigurarea prosperităţii cetăţenilor lui. „Proiectul (noul proiect de ţară al României, de după aderarea la NATO – n.red.) e în necesitatea istorică de a merge mai departe cu UE şi NATO”, a precizat George Maior, referindu-se la obiectivele care stau în faţa României şi care sunt menite să desăvârşească ceea ce oratorul a apreciat a fi procesul dificil şi îndelungat de ieşire a României de sub stigmatul zonei în care se dispută în continuare linia de demarcaţie a intereselor marilor puteri. Zonădespre care a spus că este “dominată de sărăcie şi incertitudine”.

“Acceptarea principiului incertitudinii pare să fie o condiţie esenţială pentru soarta unei naţiuni”

Directorul SRI a precizat că, în perspectivă, în faţa României stă şi obiectivul finalizării unui proiect de viziune strategică şi a unui noi profil strategic vizând promovarea intereselor naţionale. În context, oratorul a pledat argumentat pentru ceea ce a apreciat a fi necesara translatare dinspre situaţia de stat de frontieră, aflat la intersecţia unor zone de interes disputate de marile puteri, înspre ipostaza pe care a denumit-o “hub de cunoaştere”, obiectiv căruia, a opinat Maior, ar trebui să i se subordoneze eforturile conjugate nu doar ale elitei politice româneşti, ci şi ale elitei intelectuale şi academice şi ale reprezentanţilor societăţii civile, pentru împlinirea a ceea ce acesta a numit „binele comunităţii”.

„Intelectualii să răspundă vocaţiei politice, pentru a se implica în binele comunităţii”

Politicieni in Aula Magna a UVTÎn contextul acestor referiri, George Maior a apreciat şi că este important ca intelectualii să răspundă vocaţiei politice, pentru a se implica în binele comunităţii. „Într-o societate postmodernă pe care unii o apreciază drept post-eroică, având în vedere aversiunea acesteia faţă de asumarea de riscuri şi sacrificii, acceptarea principiului incertitudinii pare să fie o condiţie esenţială pentru soarta unei naţiuni”, a mai opinat George Maior, relevând imprevizibilitatea pe care contextul actual a adăugat-o, ca element care face dificilă anticiparea unor evoluţii, multe dintre acestea părând să ţină de o realitate pe care, până nu demult, „o credeam desuetă”, a mai adăugat George Maior, oferind spre exemplificare situaţia conflictului hibrid declanşat de Rusia la frontiera de Est a ţării noastre.

În astfel de contexte complexe şi incerte, ale căror evoluţii devin dificil de anticipat, corelaţia dintre înţelegerea trecutului, acţiunea prezentului şi gândirea viitorului şi dintre caracterul naţional şi gândirea strategică apare tot mai evidentă, a subliniat directorul SRI.

„Atunci când virtutea devine viciu, din cauza unui defect ascuns al virtuţii, când tăria devine slăbiciune, din cauza vanităţii pe care tăria o induce omului sau naţiunii puternice, când securitatea se transformă în insecuritate pentru că ne bizuim prea mult pe ea, când înţelepciunea devine nebunie deoarece nu îşi cunoaşte propriile limite – avem de-a face cu elementul ironic”, a citat George Maior din teologul şi comentatorul politic Reinhold Niebuhr, în argumentarea opiniei sale referitoare la limitările ce pot fi diminuate prin cultivarea unei societăţi a cunoaşterii.
De aceea, a conchis George Maior, răspunsul la ecuaţia incertitudinii este statul inteligent plus societatea cunoaşterii, ambele conectate pentru a converti informaţia în cunoaştere, înţelegerea în înţelepciune şi pentru a percepe la timp istoria latentă, „cea pe cale să se petreacă, astfel încât să acţionăm în pas cu vremurile sau, şi mai bine, cu un pas înaintea lor. Dacă vom detecta la timp simptomele ce pot indica improbabilul înainte ca acesta să devină inevitabil statul român va câştiga bătălia cu viitorul, iar România va fi nu «altfel», ci «la fel» cu cei mai buni, sincronizată cu ritmul dezvoltării civilizaţiei post-moderne”.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*