Ultimele Știri

”Generație pierdută”, tineri între optimism și resemnare

”Generația pierdută a României”, cum s-a ajuns în acest punct

Am asistat de câțiva ani încoace la o transformare continuă a României. Tranformarea nu s-a anunțat nicidecum a fi una bună, mai ales pentru noi, noua generație ce venim din urmă cu idei revoluționare, cu încercări de a schimba  lucruri, cu plângeri legate  de cât de prost merg lucrurile în țara noastră, cu alegerea de a critica și de a găsi motive pentru nereușitele pe care le întâmpinăm în viață.

E clară decăderea României ce a tot avut loc, la fel de clar ne este și că lucrurile nu se vor opri aici ci că vor continua să meargă prost până în acel punct în care nimeni nu va mai ști încotro să meargă. Știm din ce în ce mai puțin încotro să mergem, iar asta nu este neapărat vina noastră, ni s-au redus din ce în ce mai puțin opțiunile și am ajuns la a ne rezuma la ce este mai practic și mai profitabil de ales.

Am citit pe mai multe site-uri de știri noul mod în care ziarele și publicațiile online au ales să vorbească despre noi, rareori mai suntem numiți ”noua generație”, așa cum eram obișnuiți înainte, acum se face tot mai des referire la noi prin sintagma ”generație pierdută”.Suntem numiți astfel pentru că noi primim din ce în ce mai puține șanse de  aprimi un loc de muncă, astfel ”noua generație” își începe cariera prin a fi șomeră. Rata de șomaj a tinerilor a ajuns în 2011 la la 29,3%, ceea ce însemna o creștere semnificativă față de anul 2000, o creștere mai mult decât triplă.

procentaj

Suntem oficial recunoscuți drept o ”generație pierdută”

În rapoartele Organizației Mondiale a Muncii suntem de asemenea menționați sub forma acestei sintagme. Un studiu recent organizat de OMM arată că aproximativ 12,6% din populația tânără a Globului, asta însemnând tineri între 15-24 de ani, sunt șomeri. Altfel spus, 73,4 milioane de tineri, iar tendinţa este de creştere.

S-a ajuns la concluzia ca este de trei ori mai probabil pentru un tânăr să fie șomer decât pentru un adult. Ceea ce este ironic și greu de acceptat este că în cadrul aceluiași studiu s-a vorbit de faptul ca tinerii României sunt prea educați pentru ”cerințele pieței”. Deci o lipsă de abilități despre care se vorbește în legătură cu populația tânără a României, intră în contradicție cu această realitate tristă: tinerii supracalificați. Așadar, ne lipsesc abilitățile necesare unui loc de muncă însă în același timp suntem prea ”educați” pentru cerințele pieții de muncă?

Între timp, guvernul Marii Britanii adoptă diverse măsuri prin care să îi încurajeze pe tinerii noștri să vină să lucreze acolo. Un număr mare de companii de recrutare de la noi au primit cereri de ofertă de către Regatul Unit. În cadrul acestui program pus la dispoziție tinerilor, aceștia beneficiază de o finanțare intergrală a școlii de către guvern pentru cei de 24 de ani, iar pentru cei până în 24 de ani, guvernul acoperă parțial aceste costuri. Tot ceea ce necesită tinerii este cunoștiințe de engleză la nivel conversațional.

În timp ce englezii vor câștiga forță de muncă nu numai internă, ci și externă, românii rămân pe dinafară. Rămânem o țară care iată, provoacă plecarea tinerilor sau chiar îndeamnă plecarea lor.

Deși tinerii sunt extrem de nemulțumiți de ceea ce poate țara să le ofere, aleg să rămâna aici. Răsfoind paginile ziarelor online, am dat peste următorul titlu:”Tineri, să muriți bine! Nu sunt bani pentru voi!”. Titlul face desigur referire la celebra vorbă a lui Traian Băsescu:” Să trăiți bine!”, motto-ul din campania electorală în urma căreia l-am ales președinte. Probabil o mare parte din tinerii au votat pentru acest om, nu au ajuns însă să se bucure de acest motto, ci de cel mai sus, folosit ironic de către anumiți jurnaliști.

Ce spune un profesor despre generația la a cărei formare participă

Am intervievat-o pe Maria Niculae, o doamnă profesoară de limba și literatura română în legătură cu acest subiect legat de tinerii și șansele lor de a avea un viitor bun în această țară. Am fost foarte interesată să aflu cât de mult ma cred tinerii în importanța unei  facultăți, cât de greu le este să urmeze o facultate în condițiile în care și pentru părinții a devenit destul de greu, câți dintre ei sunt nevoiți să își risipească potențialul din cauza imposibilității de a merge mai departe cu studiile:

Câți dintre elevii dumneavoastră vor să urmeze o facultate? Care este motivul celor care știu deja că după liceu își vor termina studiile?

A urma o facultate devine dorința majorității elevilor, pe care și-o proiecteaza înca din primul an al liceului, însă condițiile materiale precare, mediul social din care provin împiedică punerea în practică a acestui obiectiv. Prin urmare, sunt nevoiți să muncească, iar proiectul studiilor superioare este amânat, nu se știe pentru cât timp.

Mai au încredere tinerii liceeni în importanța unei facultăți?

Întrucât, societatea româneasca oferă un orizont lipsit de perspective profesionale stabile, scade gradul de încredere al tinerilor liceeni în valoarea pe care ți-o conferă, ție ca individ, parcurgerea unei facultăți, însă, vad destui tineri care aspiră la o facultate, fară să se gândească, dacă aceasta este potrivită aptitudinilor native sau dobandite în sistemele de educație preuniversitare. Prin urmare, aspirația tinerilor la o facultate devine  expresia unui snobism social, adeseori.

Ați avut elevi care și-au risipit talentul din cauza imposibilității de  a urma o facultate? Dacă da, cât de dese sunt aceste cazuri?

Desigur că au existat și există elevi, care nu și-au putut/nu-și pot concretiza idealurile legate de o facultate potrivită aptitudinilor fiecăruia, din cauza imposibilității de a fi susținuți material de către părinți.Tocmai de aceea, ei aleg sau sunt constrânși să muncească, devenind sprijin material și pentru familie, mai ales în cazul în care există frați mai mici. Cazurile sunt destul de dese. De exemplu, fetele își amaneteaza viitorul în casătorii nepotrivite, de care își dau seama mai târziu.

Își mai aleg tinerii meserii născute din pasiune sau se resemnează tot mai mult la a căuta facultăți care le-ar putea aduce în viitor meserii profitabile și sigure?

Cred că, în general, tinerii aspiră la facultăți care le asigură accesul către o meserie bine remunerată, nu neapărat sigură, întrucât sunt firi destul de maleabile, prin urmare, au predispoziția unei adaptari facile, tocmai de aceea, mi s-a întamplat să vad la foști absolvenți experiențe multiple în ceea ce privește job-ul ideal, adica unul foarte bine plătit.

Și totuși, unii dintre noi suntem relativ optimiști

Pentru a beneficia și de părerea unui dintre cei care alcătuin noua generație, i-am pus câteva întrebări unui tânăr care este prins în același cerc. El este unul dintre tinerii care și-a ales o facultate, precum Relații Internaționale,  pentru că părinții credeau  că îi poate oferi mai multe șanse de angajare, dar care nu l-a putut ține prea mult aproape de ea, așa că acum a ales să facă ce vrea, și anume cursuri de Web Design, cursuri care îi oferă de asemenea extraordinar de multe șanse ținând cont de revoluția la care participă internetul în prezent:

Ce ai alege între o meserie modestă făcută din pasiune și o meserie profitabilă și sigură? Este situația din România de așa natură încât ne sacrificam pasiunile pentru nevoi?

O meserie făcută din pasiune. Daca ceea ce faci nu faci din pasiune la un moment-dat vei claca. Da, de multe ori trebuie să ne sacrificăm, să ne gândim la viitorul nostru și să alegem nevoile.

Ai pleca din țara ta mâine dacă ți s-ar oferi ocazia?

Da, daca mi s-ar oferi un loc de muncă în altă țarp, aș pleca. Dar pentru o perioada de timp, apoi m-aș întoarce în țara natală. Să fim serioși, în România, cu un salariu modest, cât timp trebuie să muncești pentru a-ți cumpăra o casă?!

 De ce crezi că majoritatea tinerilor ajung să practice o altă meserie decât cea pe care o studiază în facultatea aleasă?

De nevoie. Orice om ar vrea să practice meseria la care se pricepe cel mai bine, dar este nevoit să practice altă meserie din cauza locurilor nedisponibile sau al salariilor mici.

Cine din această țară mai crede în noi?

Cine răspunde de dezorientarea tinerilor am putea presupune foarte ușor, am putea blama, așa cum obișnuim să facem din ce în ce mai mult în ultimul timp. Problema este probabil și pe undeva la noi, este adevărat, un lucru este sigur însă: nu este vina noastră că ne risipim visele într-o țară ale cărei vise au fost furate de o democrație prost înțeleasă! Nu este vina noastră că suntem constrânși să plecăm, nu este vina noastră că între patriotism și supraviețuire alegem bineînțeles, supraviețuirea.

6892670514_37bbe5e5a9_zAm ales să îi adresez următoarea întrebare doamnei  Maria:

Dumneavoastră cât de multă încredere aveți în potențialul noii generații?

Eu, personal, am încredere în potențialul noii generații, pentru că își demonstreză forța interioară prin abilitatea de a se adapta foarte ușor noului, prin spontaneitate, prin sinceritate, pe cea din urmă recunoscând-o  mult mai mult la ei, decât la alte generații.

 

 

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*