Ultimele Știri

Fundaţia CARPATHIA explică implicarea prințului Charles în conservarea pădurilor României și dezminte informațiile apărute în presă

charles

Natură sălbatică a României, pădurile Carpaţilor, au ajuns în sfârşit în atenţia opiniei publice. Adevărul este că în ultimii ani s-au închis ochii la toate semnalele de alarmă pe care specialiştii şi organizaţiile nonguvernamentale le-au tras.

În acest context periculos, care reprezintă o ameninţare nu numai la adresa ecosistemelor din România, ci la nivel european, Fundaţia Conservation CARPATHIA a pornit o amplă acţiune de atragere de fonduri pentru cumpărarea pentru conservare a pădurilor în judeţul Argeş, inclusiv a unor păduri ameninţate din zona Parcului Naţional Piatra Craiului. Până în acest moment s-au cumpărat pentru conservare 16.000 de hectare.

În ciuda speculaţiilor din presă, cumpărarea pădurilor este singură cale eficientă, în acest moment, pentru a le conserva în regim de protecţie integrală. Chiar şi pădurile din ariile naturale protejate, aflate în grijă statului, sunt ameninţate, deoarece legislaţia care presupune compensaţii pentru pădurile protejate nu se aplică, iar administraţiile ariilor protejate sunt subfinanţate.

Un bun exemplu sunt pădurile tăiate abuziv în Munţii Făgăraş, în ultimii 10 ani, masacrul fiind uşor de observat inclusiv cu ajutorul Google Earth. Menţionăm însă că Alteţea Sa Prinţul Charles nu are nici o legătură cu activităţile noastre, în afara faptului că le cunoaşte şi apreciază proiectele de conservare din Transilvania.

Obiectivul final al Fundaţiei Conservation CARPATHIA este să creeze unul dintre cel mai importante Parcuri Naţionale din Europa, pe o suprafaţă impresionantă, care să-l recomande ca valoare internaţională, la nivelul Yellowstone-ului.

Că să punem punct insinuărilor răutăcioase la adresa FCC, menţionăm că Fundaţia CONSERVATION CARPATHIA este o organizaţie românească, aflată sub incidenţa legilor ţării, echipa care activează în cadrul fundaţiei este formată în majoritatea mare din cetăţeni români şi, prin urmare, pădurile cumpărate de FCC nu sunt proprietatea unor ”milionari” străini, aşa cum s-a vehiculat în presă.

În statutul fundaţiei este inclusă clauza prin care toate suprafeţele cumpărate pentru a alcătui viitorul parc, vor fi donate statului român în momentul în care acesta va putea asigura administrarea parcului, în comformitate cu statutul său. Ceea ce e deosebit în cazul proiectului CARPATHIA este că această arie protejată foarte întinsă, are în interiorul ei numeroase localităţi tradiţionale, ceea ce recomandă viitorul parc că pe unul unic în lume.

De altfel, mari personalităţi implicate în promovarea şi conservarea Carpaţilor, inclusiv Alteţa Sa Prinţul Charles, au declarat că valoarea satelor Transilvaniei nu stă doar în natura excepţională şi unică, ci şi în cultură şi meşteşugurile tradiţionale ale comunităţilor din zonă, care istoric au conservat natura, păstrând tradiţiile, obiceiurile şi credinţele legate de munte, pădure şi animale.

Pentru a veni în întâmpinarea acestui fapt, Fundaţia Conservation CARPATHIA a iniţiat anul acesta proiectul STUDIUL POTENŢIALULUI ECONOMIC ŞI ECOLOGIC AL INIŢIATIVELOR ECONOMICE BAZATE PE CONSERVARE, PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREa ECONOMIEI LOCALE, A SERVICIILOR ECOSISTEMELOR ŞI BIODIVERSITĂŢIi ÎN SITUL NATURA 2000 MUNŢII FĂGĂRAŞ (ECOSS), proiect ce va finanţat din fonduri SEE, cu 500.000 euro.

Pe 19 mai, s-a semnat de către Christoph Promberger, directorul executiv al fundaţiei contractul de finanţare. Proiectul se va desfăşura în zonele din jurul sitului Natura 2000 Munţii Făgăraş, în judeţele Argeş, Sibiu, Braşov şi Vâlcea. Finanţatorii proiectului sunt din: Irlanda, Lichtenstein, Norvegia – EEA Grants (sau Granturile SEE – spaţiul economic european) prin programul RO02 – Biodiversitate şi serviciile ecosistemelor, iar parteneri sunt: FCC (RO, promotorul proiectului), Norwegian Institute for Nature Research (NO), Conservation Capital România (RO), Mrass & Partner (RO).

Denumiţi şi Alpii Transilvaniei, Munţii Făgăraş se întind pe o suprafaţă de 198.000 de hectare, aflându-se pe locul al doilea ca mărime după Delta Dunării, cu peisaje unice de o frumuseţe rară, cu locuri sălbatice, cu numeroase specii de plante şi animale care, din păcate, în alte zone ale Europei nu mai există ori sunt în pericol de dispariţie. Datorită celor 27 de tipuri habitate naturale, celor şase specii de mamifere, celor trei specii de amfibieni, celor patru specii de peşti, 13 de nevertebrate şi şapte specii de plante, descoperite de specialişti, Munţii Făgăraş au fost desemnaţi sit Natura 2000.

În zonele declarate situri Natura 2000, planurile de management trebuie să integreze interesele de conservare a biodiversităţii cu cele de dezvoltare socio-economică a comunităţilor locale, ţinând cont totodată de trăsăturile tradiţionale, culturale şi spirituale specifice zonei.

Pornind de la aceste premize şi conştientizând faptul că populaţia care trăieşte în această arie protejată trebuie să desfăşoare activităţi economice ca să supravieţuiască, s-a evidenţiat necesitatea implementării unui program de dezvoltare a unor afaceri orientate spre natură.

Proiectul ECOSS va evalua potenţialul economic în direcţia dezvoltării unor afaceri „verzi” care sprijină biodiversitatea şi menţin serviciile ecosistemelor. Studiile care se vor realiza în cadrul proiectului vor demonstra că există alternative economice generatoare de venituri pentru populaţia locală, în paralel cu protejarea naturii. Studiile vor arată ce activităţi economice se pot face protejând totodată natură, iar pentru aceste activităţi se vor elabora planuri de afaceri însoţite de mecanisme de atragere a finanţărilor.

Toate acestea vor fi puse la dispoziţie gratuit pentru întreprinzătorii locali. Este evident că aşa cum nu există două păduri la fel, la fel şi comunităţile locale sunt diferite şi au necesităţi diferite, specifice fiecărei zone. Pentru a identifica toate acestea, o echipa de sociologi vor vorbi cu localnicii despre problemele lor şi ale comunităţii, astfel încât, la finalul proiectului, să existe o imagine cât mai amplă asupra relaţiei om-natură.

Este pentru prima dată când în cadrul unui proiect de asemenea amploare, administratorul unei arii protejate, respectiv Fundaţia Conservation Carpathia, se implică în găsirea efectivă a unor soluţii economice şi de implementarea lor, în favoarea comunităţilor locale şi în consens cu protejarea naturii.

Aşa cum prin cele 16.000 de ha salvate de la distrugere, sau în curs de reamenajare, Fundaţia Conservation CARPATHIA a demonstrat că se poate face conservare şi la noi în ţară, la sfârşitul lunii aprilie 2016, vom avea un set de recomandări menite să-i sprijine pe cei ce vor să dezvolte afaceri “verzi”, adică vom avea dovadă că se poate susţine economic o regiune protejând şi conservând în acelaşi timp natură. Se poate, dar trebuie să avem idei, curaj, iniţiativa, multă muncă şi mai presus de toate să iubim natura.

Proiectul se va desfăşura pe o perioada de 12 luni, având că arie de desfăşurare zonele din jurul sitului Natura 2000 Munţii Făgăraş, adică 27 de localităţi, din judeţele Argeş, Sibiu, Braşov şi Vâlcea. Proiectul este finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European, (SEE) 2009 – 2014, în cadrul programului Biodiversitate şi servicii ale ecosistemelor, iar valoarea finanţării nerambursabile este de 449.440 Euro şi 220.350,86 lei cofinanţare Fundaţia Conservation Carpathia (FCC).

Pentru a veni în întâmpinarea celor care vor să afle mai multe despre activitatea Fundaţiei CONSERVATION CARPATHIA am lansat www.carpathia.org, platforma on-line pe care veţi găsi descrierea tuturor proiectelor fundaţiei, dar şi rezultatele efective ale acestora.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*