Ultimele Știri

Fracturarea hidraulică și impactul posibil asupra mediului

Una dintre caracteristicile comune ale formaţiunilor geologice dense care conţin hidrocarburi este permeabilitatea lor scăzută. Din acest motiv, metodele utilizate pentru extracţia gazului de șist, a gazului din formaţiuni compacte și chiar a metanului din zăcăminte de cărbune sunt foarte asemănătoare. Ele diferă însă în plan cantitativ. Întrucât formaţiunile de gaz de șist sunt de departe structurile cele mai impermeabile, sunt necesare cele mai mari eforturi pentru a accede la pungile de gaz. Exploataţia acestor formaţiuni prezintă așadar cele mai ridicate riscuri de mediu. Cu toate acestea, se constată o tranziţie continuă de la exploatarea structurilor permeabile de gaz convenţional la exploatarea de șisturi gazoase aproape impermeabile, prin extracţia de gaze din formaţiuni compacte.

Caracteristica lor comună este faptul că trebuie ameliorat artificial contactul între puţurile forate și pungile de gaz. Acest contact se realizează prin așa-numita fracturare hidraulică, denumită și „simulare” sau „fracing” ori „fracking”.

Figura 1 prezintă o secţiune transversală a unui puţ obișnuit. Instalaţia sapă vertical în stratul gazeifer. În funcţie de grosimea acestui strat, puţurile sunt doar verticale sau sunt convertite în puţuri orizontale pentru a maximiza contactul cu punga de gaz. În interiorul acestui strat, sunt utilizaţi explozibili care să creeze mici fracturi prin perforarea coloanei de tubaj. Aceste fracturi sunt lărgite artificial prin injectarea de apă aflată sub presiune. Numărul fracturilor artificiale, lungimea și poziţia acestora în strat (orizontală sau verticală) depind de caracteristicile precise ale formaţiunii. Aceste caracteristici influenţează lungimea fisurilor artificiale, distanţa dintre puţuri (puţurile verticale sunt mai dense decât puţurile orizontale) și consumul de apă. Apa sub presiune deschide fisurile și permite accesul la un număr cât mai mare de pungi.

Odată redusă presiunea, apele uzate amestecate cu metale grele sau radioactive provenite din formaţiunea de rocă sunt împinse spre suprafaţă concomitent cu gazul. Agenţii de susţinere, în general particule de nisip, sunt amestecaţi cu apa. Aceștia contribuie la menţinerea fisurilor și permit continuarea extracţiei de gaz. La acest amestec se adaugă produse chimice pentru a asigura o distribuţie omogenă a agenţilor de susţinere prin formarea unui gel, pentru a reduce fricţiunile și, în fine, pentru a dizolva structura gelatinoasă la sfârșitul procesului de fracturare și a permite astfel refluxul fluidului.
Figura 1 poate fi utilizată la identificarea impacturilor posibile asupra mediului de-a lungul procesului. Acestea sunt:

  •  Consumul de spaţiu în peisaj, deoarece instalaţiile de foraj necesită spaţiu pentru echipamentele tehnice, pentru stocarea fluidelor și pentru căile de acces necesare livrării.
  • Poluarea atmosferică și fonică, întrucât mașinăria funcţionează pe bază de motoare cu combustie: fluidele (inclusiv apele uzate) pot emite substanţe nocive în atmosferă, iar camioanele care asigură activităţile de transport frecvente pot emite compuși organici volatili, alţi poluanţi atmosferici și zgomot.
  •  Apa ar putea fi contaminată cu substanţe chimice provenite din procesul de fracturare, dar și cu apele uzate din depozit, care conţine metale grele (de exemplu, arsenic sau mercur) ori particule radioactive. Substanţele poluante ar putea migra înspre apele de suprafaţă și cele subterane din cauze diverse cum ar fi transportul cu camionul, scurgerile din reţeaua colectoare, din bazinele de ape uzate, din compresoare etc., scurgerile provocate de accidente (de exemplu, explozii cu jerbă de lichid de fracturare sau de ape uzate), daunele provocate peretelui de ciment și coloanei de tubaj, sau pur și simplu fluxurile subterane necontrolate aflate de-a lungul fisurilor naturale sau artificiale prezente în formaţiuni.
  •  Cutremurele de pământ provocate de procedeul de fracturare sau de injecţia apelor uzate.
  •  Eliberarea de particule radioactive din subsol.
  •  În fine, consumul enorm de resurse naturale și tehnice în raport cu gazul sau petrolul recuperabil trebuie analizat printr-o analiză costuri-beneficii a acestor operaţiuni.
  •  Există un risc de impact asupra biodiversităţii, cu toate că, până în prezent, acesta nu s-a putut dovedi.

mrn

Articol din seria: „Impactul asupra mediului privind fracturarea hidraulică la gazele de şist”

1. Fracturarea hidraulică și impactul posibil asupra mediului

2. Impactul asupra peisajului

3. Emisiile de poluanţi atmosferici și contaminarea solului

4. Apele de suprafaţă și apele subterane

5. Cutremurele de pământ

6. Substanţele chimice, radioactivitatea și consecinţele asupra sănătăţii umane

 

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*