Ultimele Știri

FOTO: Comoara necunoscută a Bucureștiului: forturile de apărare de pe vremea Regelui Carol I

Chiar dacă puțini oameni știu de existența ei, în Bucureşti găsim o comoară arhitecturală și istorică extraordinară. Aceasta constă în rețeaua de fortificații din jurul capitalei (18 forturi și 18 baterii) și a fost construită între anii 1884-1903 de regele Carol I, sub îndrumarea generalului belgian Henri Alexis Brianlmont, iar scopul lor era de a apăra Capitala în cazul unui război. Pentru a le construi s-au expropiat proprietăți, din visteria statului ieșind circa 111 milioane de lei.

„Între 1883 si 1903 s-a facut proiectul fortificațiilor sub îndrumarea generalui belgian Henri Alexis Brialmont, după care a început construirea lor. În primii zece ani s-au construit Fortul Otopeni, Jilava, Mogoșoaia și Chitila, după care celelalte. Acestea din urmă nu au fost construite ca cele din Nordul Capitalei, conform proiectului. Fiind restricții bugetare, au fost modificate ca să se încadreze în bugetul alocat. Scopul lor era să apere Capitala. Sunt 18 forturi și 18 baterii, ele fiind unite între ele prin niște tuneluri. Când a început războiul în 1914, iar noi am intrat în război în 1916, erau golite de armament fiindcă nu mai existau fonduri. În fiecare baterie/fort puteau să intre circa 100 de ostași și erau prevăzute cu tunuri. Când a intrat armata germană în București, aceștia se gândeau că va fi o luptă grea, noi având acest sistem de fortificații, dar au intrat «liniștiti». Inițial s-a prevăzut că rețeaua de fortificații va costa 85 milioane lei, însă în final au costat 111 milioane lei. Sume foarte mari s-au plătit și pentru exproprierea terenurilor pe care s-au construit aceste fortificații. S-a dat un decret regal”, a explicat Alexandrina Niță, șefa Direcței Județene de Cultura Ilfov.

În acest moment, rețeaua de fortificații este deținută de mai mulți proprietari: armata, diverse ministere, consilii locale, primăria capitalei, firme private. Unele dintre forturi sunt inundate sau într-o stare avansată de degradare, altele sunt într-o stare bună.

„Acum este greu să ai acces la ele, unele fiind inundate, altele fiind unități militare. Unele dintre unitațile militare au fost dezafectate, iar acum există acolo doar un paznic. Din fericire nu s-au întâmplat distrugeri masive fiindcă au fost cât de cât întreținute. În unele au funcționat depozite, în alte societăți comerciale, poligoane de tragere”, explică Alexandrina Niță.

Proprietățile private pentru a putea fi protejate de rechinii imobiliari, Direcția Județeană din anul 2004, a început procedura de clasare pe lista monumentelor istorice.

„Noi din anul 2004 tot am propus clasificarea fortificațiilor. La un moment dat Ministerul Culturii a luat în dezbatere această chestiune și am putut să ne desfășurăm. În perioada 2004-2009 ne-am documentat asupra situației juridice a construcțiilor deoarece nu știm în administrarea cui se află. În 2011, s-a întocmit înștiintarea de clasare care a oferit clădirilor statut de monument istoric pentru o perioada de un an. În această perioadă am încercat să obținem fonduri pentru întocmirea documentației de clasare. Fondurile trebuiau să vină de la Ministerul Culturii fiindcă nici unul dintre cei care administrează forturile nu erau interesați de clasarea lor. Ministerul a suportat costurile pentru documentația de clasare a fortului Jilava pe care l-am și clasat în ianuarie 2012. Pentru celelalte forturi nu au reușit să găsească fonduri, fiind o sumă destul de mare, în jur de 700.000 lei”, a declarat Alexandrina Niță.

Fiindcă nu s-au depus documentațiile de clasare, după expirarea termenului, rețeaua de fortificații și-a pierdut statutul de monument, doar fortul Jilava, fiind clasat. Direcția Județeană de Cultură Ilfov, a înaintat în anul 2013 documentația de clare pentru Fortul Tunari, Bateria Afumați și Bateria Tunari. „Am primit deja acordul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și acum așteptăm să iasă ordinul de clasare pentru cele trei obiective”, povestește Alexandrina Niță.

În anul 1886, a început cosntruirea Fortului 13 Jilava și s-a încheiat în anul 1893, după mai multe modificări de planuri. Devine penitenciar militar în anul 1906, iar un an mai târziu aici sunt închiși și civili. Acest peniternciar a adăpostit personalități ale istoriei românilor: Corneliu Coposu, gen. Radu Korne, Richard Wurmbrandt,  gen. Nicolae Ciupercă, gen. R. Rossetti, mareșalul Ion Antonescu și mulți alții.

fort bucuresti

fort bucuresti

fort bucuresti

fort bucuresti

fort bucuresti

fort bucuresti

fort bucuresti

fort bucuresti

fort bucuresti

fort bucuresti

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*