Ultimele Știri

Fost agent KGB: În KGB pe Putin îl numeau Chiştoc, apoi Molia Albă, iar acum – Botox

vladimir putin

Un fost agent sovietic, iar acum analist financiar american, Iuri Şveţ, a declarat pentru publicaţia electronică Gordon că, în ciuda biografiei oficiale, preşedintele Federaţiei Ruse nu a lucrat niciodată ca agent secret din cauza „aptitudinilor sale mai jos de medie”.

Tot el vorbeşte despre poreclele lui Putin în KGB şi despre cele două documente pe care dacă preşedintele SUA le-ar semna, atunci economia Rusiei s-ar prăbuşi.

Şveţ declară direct: „Putin niciodată nu a lucrat în serviciile secrete”. După ce a absolvit „Institutul Andropov” (Academia Serviciilor de Informaţii – n.n.) din Moscova, pe Putin l-au trimis în organele teritoriale – Direcţia KGB din Leningrad (oraşul Sankt Petersburg – n.n.) şi regiunea Leningrad.   Fostul agent lămureşte că e extrem de complicat să ajungi în Institutul KGB Andropov. Însă, odată ce ajungi acolo, există probabilitatea de 99,9% ca să fii numit în serviciile speciale de informare. Însă nu şi în cazul Leningradului.

00030ZOJXPQKMGCG-C317-F3

„Împreună cu mine au învăţat băieţi din acest oraş, ei au ajuns în Direcţia principală 1 a KGB, care răspunde de informaţia externă, iar Putin nu a ajuns acolo”, explică Iuri Şveţ.

Despre aptitudinile lui Putin Majoritatea colaboratorilor Direcţiei principale 1 a KGB sunt oameni cu abilităţi analitice medii şi cu caracteristici psihologice adecvate. Cuvântul cheie pentru aceşti oameni este „mediu”. Faptul că Putin nu a fost numit în serviciile de informare externe, dar în direcţia KGB a Leningradului înseamnă că pe fundalul colegilor săi, acesta avea aptitudini sub mediu, spune Iuri Şveţ.

Direcţia securităţii de stat din Leningrad constituia un oficiu provincial tipic a KGB, care nu se diferenţia cu nimic de orice alt oficiu regional. De fapt, colaboratorii trebuiau să se ocupe cu reţinerea spionilor străini şi recrutarea propriilor spioni, însă nu o făceau pentru că în toată lumea nu au existat atâţia spioni câte direcţii teritoriale ale KGB erau în URSS. Spionul Putin se ocupa în Leningrad cu flecăriile: citea denunţurile studenţilor asupra profesorilor, denunţurile profesorilor asupra rectorilor etc., povesteşte actualul analist financiar.

Vladimir Putin la Dresda Cu toate acestea, potrivit biografiei oficiale, în 1985, Vladimir Putin a fost trimis în Germania de Est unde a îndeplinit serviciul în oficiul teritorial al serviciului de informare din Dresda, sub acoperirea funcţiei de director al Casei prieteniei URSS-RDG.   Despre această perioadă, Şveţ povesteşte că în RDG nu a existat o rezidenţă a KGB-ului, iar acesta nu desfăşura activităţi de spionaj în RDG, „care a fost una din cele mai prietenoase republici socialiste”. „Nemţii din est aveau propriul serviciu de informaţii, activitatea căruia nu trebuia periclitată, pentru că ei se descurcau de minune şi făceau rapoarte sistematice pentru Moscova. De fapt, agenţii ruşi plecau în oraşe, precum Berlin sau Dresda, ca într-o excursie de vacanţă, de unde aceştia reveneau în patrie cu aparate foto cu lentile „Carl Zeiss” şi cu tacâmuri „Madonna”.

Acolo, Putin se ocupa şi de primirea tovarăşilor de rang înalt din Moscova, cărora le organiza excursii in restaurante, magazine, „îi hrănea şi-i îmbăta, apoi îi trimitea înapoi la Moscova cu avionul”.

Chiştoc, Molia Albă, Botox

În Institutul Andropov, fiecare student era examinat foarte minuţios de către profesori şi instructori. Fiecare dintre aceştia scria o caracteristică pentru fiecare absolvent. Aceste caracteristici sunt nişte cercetări analitice care se remarcă prin descrierile profunde ale capacităţilor intelectuale şi psihologice ale subiectului, continuă Şveţ. „Ştiţi ce multe spune porecla despre un om? În KGB pe Putin îl numeau Chiştoc, apoi Molia Albă, iar acum – Botox”, explică Şveţ.

„Am discutat cu oameni care l-au cunoscut foarte bine pe Putin mult înainte de a deveni preşedinte. Fiecare dintre ei au remarcat faptul că, pe lângă capacităţile intelectuale mediocre, el se remarca printr-un pronunţat complex de inferioritate din cauza staturii joase. Un asemenea om nu putea fi trimis în serviciu în străinătate. Nu ştiu ce i-a reuşit în sport, dar în KGB nu i-a reuşit nimic”, afirmă fostul agent sovietic.

Tradiţia sovietică de avansare

„La fel ca şi în cazurile lui Hruşciov şi Brejnev, Putin a fost avansat în posturi de conducere pentru a servi drept marionetă condusă de „oameni serioşi”. Aceasta este tradiţia sovietică. Pe Putin l-au ales în calitate de marionetă care, în postura de peşedinte al Federaţiei Ruse, urma să garanteze securitatea fizică şi financiară a celor care l-au avansat. Boris Berezovski a avut un rol important în devenirea lui Putin preşedinte. El şi este cunoscut pentru fraza: «Daţi-mi un post TV şi eu voi face dintr-un scaun preşedintele Rusiei»”.

Primul atac nuclear

Întrebat care e posibilitatea ca Putin să apese „butonul nuclear”, Şveţ a răspuns: „zero”. Iuri Şveţ s-a ocupat de problematica militaro-strategică în timpul apogeului „Războiului Rece” dintre SUA şi URSS, când pericolul războiului nuclear a fost foarte mare. „Când vine vorba despre un război nuclear, se pune problema cine primul ataca. Prima lovitură trebuie să distrugă o cantitate maximă de rachete a inamicului, iar când vor începe să zboare rachetele rămase ale inamicului, acestea urmează să fie doborâte cu mijloacele de apărare.

URSS-ul niciodată nu a deţinut potenţialul primului atac, iar Rusia cu atât mai puţin. Rachetele nucleare ruse pot să distrugă New-York-ul, San-Francisco şi alte oraşe mari, dar nu sunt în stare să distrugă rachetele americane din instalaţiile subterane. În schimb, vor obţine un răspuns garantat care va spulbera întreaga Rusie. Instalaţiile sovietice, datând din anii 60 ai secolului trecut, au o precizie foarte proastă”.

Soarta Rusiei depinde de preşedintele SUA

Dar pe lângă problema tehnică există şi una psihologică. „Chiar credeţi că un om care în fiecare an dispare din spaţiul public pentru 7-10 zile ca să-şi facă facelifting şi să-şi injecteze botox este în stare să înceapă un război nuclear? De frică, botoxul se va topi şi se va scurge”, exclamă Iuri Şveţ.   „Însă acum, soarta Rusiei depinde în mare măsură de preşedintele SUA.

Acesta ar putea să semneze doar două documente pentru a aduce Rusia în stare de pre-infarct fără niciun fel de lovituri nucleare. În primul rând, este vorba despre ridicarea restricţiilor privind exportul de ţiţei din SUA. Dacă Obama va semna acest document, pentru care exportatorii americani duc un lobby intern, preţul la petrol se va prăbuşi. Al doilea document se referă la exportul de gaze lichifiate. Dacă Obama va ridica restricţiile la exportul de gaze – se presupune că acesta va ajunge în Europa peste 7-8 săptămâni – preţul la gaze se va prăbuşi”.

orig Iuri Şveţ, născut în Ucraina, fost ofiţer al Direcţiei principale 1 a KGB a URSS, absolvent al Institutului „Andropov” (Academia Serviciilor de Informaţii), acum analist financiar din SUA, în anii 1980, în plină ascensiune a Războiului Rece, a fost spion în SUA. A activat sub acoperirea de corespondent al agenţiei TASS, a colectat şi analizat informaţii privind posibilitatea unui atac nuclear al SUA asupra URSS.

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*