Ultimele Știri

Este posibil să fie aceste semnături reale? 7.788.000 de semnături pentru a intra în lupta pentru președinție

BEC a decis aseară ce candidați intră în cursa pentru prezidențiale. Cei care doreau să se înscrie în cursa pentru fotoliul de la Cotroceni dar nu au strâns destul semnături, vor fi nevoiți să mai aștepte cinci ani. Astfel, 14 candidați se vor lupta pentru a ne câștiga încrederea și mai ales, voturile. Prin urmare în această toamnă vom avea destul timp să ascultăm 14 discursuri, care vor susține alte puncte de vedere decât celelalte, dar care în fond doresc același rezultat, manipularea.

Cei 14 candidați de anul acesta la prezidențiale sunt:

1. Klaus Iohannis – Alianța Creștin Liberală

2. Monica Macovei – independent

3. Victor Ponta – Alianța Electorală PSD-UNPR-PC

4. Teodor Meleșcanu – independent

5. Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România

6. Mirel Mircea Amaritei – Partidul Prodemo

7. William Brânză – Partidul Ecologist Român

8. Dan Diaconescu – Partidul Poporului Dan Diaconescu

9. Gheorghe Funar

10. Constantin Rotaru – Partidul Alianța Socialistă

11. Zsolt Szilagyi – Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania

12. Călin Popescu Tăriceanu – independent

13. Corneliu Vadim Tudor – Partidul România Mare

14. Elena Udrea – Partidul Mișcarea Populară

Câte semnături au strâns candidații

Pentru că avem un număr atât de mare de candidați, ar trebui să avem de unde alege. Am putea presupune că vom găsi o salvare într-unul dintre aceștia. Lucrurile nu stau însă așa, iar situația este destul de incertă. Să vedem însă cum au intrat aceștia în luptă și care au fost numerele de semnături care i-au ajutat să își asigure un loc în cursa pentru prezidențiale.

Cei 14 candidați au strâns în total  7.788.000 de semnături dintre care cea mai mare parte s-au îndreptat către Klaus Iohannis și Victor Ponta, care au strâns fiecare câte 2,2 milioane de semnături. Monica Macovei a depus doar 300.000 de semnături, iar Elena Udrea  depășit-o pe aceasta cu 100.000 de semnături, aceasta întregistrând 400.000.

Kelemen Hunor a strâns 270.000 de semnături, iar Dan Diaconescu, William Brânză și Constantin Rotaru câte 300.000 fiecare. Mirel Mircea, Szilagy Zsolt și Corneliu Vadim Tudor au depus, fiecare, câte 200.000. Teodor Meleșcanu a depus la BEC liste cu același număr ca și Elena Udrea, 400.000 de semnături.  De asemenea, Călin Popescu Tăriceanu are 279.000 de semnături, pe când Gheorghe Funar a reușit să strângă doar 239.000 de semnături.

Lupta este aprigă, în mod evident, între Klaus Iohannis și Victor Ponta. Surpriza apare însă foarte recent, din partea lui Teodor Meleșcanu. Acestuia i-au fost retrase semnăturile de către Partidul Dreptății Sociale (PSD). Biroul Electoral Central va analiza scrisoarea în ședinta din această după-amiază. Retragerea semnăturilor nu înseamnă că Teodor Meleşcanu nu va mai putea să candideze.

Oare cum au strâns cei 14 candidați cele 7.788.000 de semnături pentru a intra în lupta pentru președinție? Este posibil să fie aceste semnături reale? De la problema falsificării semnăturilor, ne apropiem de un subiect asemănător, cel al falsificării numerelor de votanți.

Sunt cifrele votanților reale?

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, populația stabilă a României la începutul acestui an era estimată la 19.631.292. În anul 2013, din populația totală a României, 16.269.839 aveau peste 18 ani. INS a precizat atunci, însă, că acest număr nu reprezintă și populația cu drept de vot din România. Diversele zvonuri conform cărora semnăturile oferite candidaților în campanii sunt falsificate în mare măsură, au circulat de-a lungul campaniilor. De la asta au pornit diverse analize și investigații.

Un caz de menționat a fost în urmă cu șapte ani,  când se constata diferenţe inadmisibile, de aproape un milion de persoane, între numărul alegătorilor cu drept de vot socotit de către două instituţii ale statului, Institutul Naţional de Statistică (INS) şi Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) din Ministerul Administraţiei şi Internelor.

La 2 ani distanță de aceste semnalmente, la data de 01.03.2012, numărul cetăţenilor cu drept de vot, având domiciliul în municipiul Bucureşti, era de 1.812.086″. Cifra nu este doar în contradicţie cu datele INS, ci şi cu propriile date, pentru că la alegerile locale din 2008, în listele electorale permanente ale municipiului Bucureşti au fost înscrişi 1.785.667 alegători.

Din compararea celor două cifre ar rezulta că între cele două date populaţia Bucureştiului ar fi crescut cu peste 26.000 de persoane. Situația nu poate fi justificată, din mai multe motive, dintre care menționăm două: Bucureştiul a pierdut prin migraţie, după 2008, cam 1.500 de persoane pe an sau  conform datelor publicate de INS, în perioada 2008-2011, în municipiul Bucureşti sporul natural a fost negativ.

Acesta a fost doar un exemplu de cum lucrurile se pot desfășura. Pentru persoanele care au renunțat la vot, suntem de părere că acest lucru nu este unul deloc ajutător, pentru că cei care nu își oferă votul nimănui, nu pot fi niciodată convinși de faptul că votul lor nu este oricum oferit cuiva. Când noi nu votăm, cineva o face pentru noi?

Până la urmă, apar voturi ale oamenilor care nu mai sunt prezenți în formă fizică și a căror existență nu poate fi dovedită, așa cum s-a întămplat în exemplul prezentat, dar ale celor care nu și-au exprimat dorința să voteze?

Comentarii prin Facebook

Lasă un comentariu:

Adresa de email nu va fi făcută public.


*