Dragnea și Tăriceanu discută astăzi despre lansarea moțiunii de cenzură împotriva Guverunului

Liderii PSD şi ALDE urmează să discute, joi, oportunitatea iniţierii la începutul sesiunii parlamentare a unei moţiuni de cenzură la adresa Guvernului Cioloş, în urma scandalului legat de impozitarea clădirilor deţinute de veterani şi familiile acestora, Liviu Dragnea apreciind ca ”foarte mici” şansele ca cele două partide să nu decidă depunerea moţiunii.

Iniţial, întâlnirea dintre Liviu Dragnea şi copreşedinţii ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu şi Daniel Constantin, a fost programată pentru luni, fiind apoi amânată pentru joi, la ora 11, la sediul central al PSD din bulevardul Kiseleff.

Întrebat, la Adevărul Live, care sunt şansele ca după aceste discuţii PSD şi ALDE să decidă că nu vor depune o moţiune de cenzură, Dragnea a spus că acestea sunt „foarte mici”.

„Ar conta foarte mult atitudinea premierului Cioloş. Dacă ar înţelege că şi tehnocraţii sunt oameni şi oamenii pot greşi şi nu trebuie să rămână în această greşeală sau nu trebuie să mai acopere o greşeală a unui membru al Guvernului sau a unor funcţionari din Ministerul de Finanţe şi ar recunoaşte că a fost o greşeală pe care a preluat-o fără să analizeze cum trebuie, atunci s-ar putea să mai fie o şansă de discuţie”, a explicat Dragnea.

Liderul PSD a spus însă că, dacă Dacian Cioloş „rămâne în această încăpăţânare” de a apăra ceea ce social-democraţii consideră a fi „modificări ilegale” ale Codului fiscal, va fi depusă o moţiune de cenzură. Dragnea a precizat însă că decizia depinde şi de raportul de forţe din Parlament, urmând a fi făcută o analiză joi.

„S-au produs mutaţii, UNPR a fuzionat cu PMP şi l-am văzut pe Valeriu Steriu spunând că nu susţine moţiunea”, a spus Dragnea.

Liberalul Mihai Voicu a afirmat, miercuri, că motivul pentru care PSD vrea să iniţieze moţiune de cenzură împotriva guvernului Cioloş este acela de a împiedica măsurile de facilitare a votului românilor în străinătate pe care le preconizează Executivul.

Întrebat cum vede declaraţiile venite din partea PSD şi ALDE privind posibila depunere a unei moţiuni de cenzură, Mihai Voicu a răspuns: ”Nu m-ar mira să se întâmple acest lucru pentru că rar mi-a fost dat să văd concepţii şi valori mai diferite decât între PSD şi guvenrul Cioloş.”

Un alt motiv este legat de apropierea alegerilor parlamentare. ”Există un aspect practic. Cred că această moţiune de cenzură este adusă în discuţie şi grăbită pentru ca, eventual, să fie blocate măsurile legislative pe care Guvernul vrea să le ia pentru votul românilor din străinătate”, a spus Voicu.

Liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat, vineri, la Vaslui, că social-democraţii iau în calcul serios depunerea unei moţiuni de cenzură, urmând ca luni să aibă loc discuţii cu liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu, pe acest subiect. 

Liderul grupului PSD din Camera Deputaţilor, Florin Pâslaru, a declarat pentru News.ro că, din momentul în care la conducerea Guvernului a venit premierul Dacian Cioloş, ”greşelile actualului Guvern au fost din ce în ce mai pregnante şi pe neînţelesul tuturor, dar mai ales în detrimentul românilor”.

Deputatul PSD s-a referit la miniştrii schimbaţi din funcţie, la păstrarea ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, în ciuda adoptării în Parlament a unei moţiuni simple la adresa activităţii acestuia, dar şi la situaţia de la Fondurile Europene, unde, potrivit lui Florin Pâslaru, absorbţia este zero, din fonduri guvernamentale. 

”Toate acestea ne fac să ne gândim serios şi la o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, chiar dacă suntem în apropierea alegerilor. Nu se poate ca Guvernul să lucreze în defavoarea românilor şi a României. Din punctul de vedere al parlamentarilor PSD, Guvernul este la pământ, nu are ce căuta acolo, şi există şi posibilitatea aceasta de a depune o moţiune de cenzură, dacă nu se face nimic pentru români”, a menţionat Pâslaru. 

Demersul social-democraţilor ar putea să se lovească de majoritatea fragilă existentă în acest moment în Parlament, după alegerile locale din iunie, când mai mulţi parlamentari au câştiga posturi în administraţie şi au părăsit legislativul.

La acest aspect se adaugă şi noua fuziune prin absorbţie, realizată în vacanţa parlamentară între UNPR şi PMP. Astfel, în Parlament, din toamnă, va fi un grup parlamentar nou, PMP, care potrivit liderilor acestei formaţiuni, numără deja 42 de parlamentari, la Camera Deputaţilor şi Senat, şi încă trei parlamentari urmează să îşi anunţe adeziunea în toamnă. 

ŞI voturile UDMR, dar şi cele ale neafiliaţilor contează, în noua structură parlamentară. 

Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor numără în prezent 133 de membri, iar cel al PNL, 113 deputaţi. Grupul ALDE are 23 de deputaţi, în timp ce UDMR are 16 membri. Grupul minorităţilor numără 17 membri, în timp ce deputaţii neafliliaţi sunt în număr de 32. 

În acest context, grupul parlamentar PMP ar putea avea un cuvânt de spus, în conturarea majorităţii parlamentare, în funcţie de poziţionarea UDMR şi a neafiliaţilor, la vot. 

Aliaţi cerţi, PSD şi ALDE au împreună 156 de deputaţi, la care se adaugă cei 17 deputaţi ai minorităţilor care, în mod tradiţional, susţin majoritatea constituită deja, astfel că se conturează o tabără susţinută cu 173 de voturi potenţiale.

În opoziţie, celor 113 liberali li se adaugă cei 16 parlamentari maghiari care, în general, au votat alături de liberali în sesiunea precedentă, însă sunt şi excepţii notabile de la această regulă. Acelaşi lucru este valabil şi pentru deputaţii PMP.

În scenariul optim pentru liberali, împreună cu UDMR şi PMP, ar aduna 163 de voturi, numai 10 diferenţă faţă de PSD, ALDE şi minorităţi laolaltă.

În aceste condiţii, voturile deputaţilor neafiliaţi capătă o importanţă mare, putând înclina balanţa în favoarea taberei aglutinate în jurul PSD sau a celei grupate lângă PNL. 

La Senat, grupul parlamentar al PSD numără 63 de senatori, după demisiile celor care au câştigat alegerile locale din 5 iunie, în timp ce liberalii au 52 de senatori. 

Social-democraţii sunt aliaţi cu cei din grupul liberal-conservator, care numără 14 membri, astfel că majoritatea ar fi asigurată în toamnă de un număr de 77 de senatori din ambele grupuri. 

Senatorii progresişti vor deveni din toamnă grupul PMP.  În acest moment, grupul neafiliaţilor din Senat numără 20 de membri. În cazul în care toţi ar vota alături de liberali, PNL s-ar baza pe sprijinul a 72 de senatori. În acest context, grupul parlamentar UDMR, care numără 7 senatori, ar putea fi decisiv în ecuaţia majorităţii parlamentare din această Cameră a Parlamentului. 

Potrivit structurii parlamentare actuale, majoritatea necesară pentru a trece o moţiune de cenzură este de cel puţin 257 de voturi.

Chiar dacă PSD va reuşi să strângă numărul necesar de voturi pentru a demite Guvernul, cel mai probabil Cabinetul Cioloş îşi va încheia mandatul după alegerile parlamentare, însă având doar atribuţii administrative, aşa cum a fost şi cazul Guvernului Boc la finalul anului 2009.

Conform Constituţiei, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere. Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea în Parlament.

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *